Prezentam mai jos extrase dintr-un interviu interesant acordat de presedintele Traian Basescu, marti, postului de radio Europa Libera si furnizat presei de Departamentul de Comunicare Publica al Presedintiei Romaniei.
Ce gandeste presedintele despre aprecierile si cerintele incluse in raportul Comisiei Europene?
Nu sunt nici sceptic, nici optimist. Sunt un analist rece - as spune - al realitatilor Romaniei. In primul rand as spune ca nu intram in niste conditii deosebit de dure. Orice tara care intra in UE, ca de altfel si vechii membri, ramane intr-o situatie de supraveghere. Noi avem cateva lucruri neduse pana la capat, cum ar fi problema pestei porcine, problema agentiilor de plati care nu sunt inca autorizate toate. Si, in cazul in care pana la 1 iunie 2007 nu rezolvam aceste probleme, nu vom primi banii de subventie pentru agricultura, spre exemplu, decat in proportie de 75%. Deci, nu as spune ca sunt niste conditii grele. Greu este ce avem de facut insa ca membri ai UE.
Reactia presei internationale la primele detalii ale raportului Comisiei Europene a fost oarecum nu neaparat dura, dar foarte sceptica. Credeti ca este intr-adevar situatia de asa natura ca Romania va fi mai putin bine plasata fata de tarile care au intrat la 1 mai 2004?
Nu cred. Nici macar nu se pune problema unei astfel de impartiri a tarilor si va asigur ca, daca o astfel de problema s-ar fi pus, Romania nu ar fi acceptat-o ca abordare. Realitatea este ca in momentul de fata Europa este mult mai sceptica. Europa trece printr-o criza, o criza de incredere in ea insasi, daca imi este permis sa o spun, o criza generata de faptul ca nu se intrevad foarte clar solutiile viitoare. Avem probleme cu tratatul constitutional, care este blocat in procesul lui de ratificare, ne punem hamletiana intrebare "cand, cum si daca mai continuam extinderea?", ne punem probleme de functionalitate si functionare a structurilor europene care au devenit extrem de birocratice. Pe un asemenea fond, este normal sa nu existe un foarte mare entuziasm din partea statelor membre, din partea presei si, de ce nu, chiar din partea tarilor care intra. Asta nu inseamna ca exista cineva care nu isi doreste intrarea in UE, dar evaluand rece ce inseamna in momentul de fata si care sunt problemele Uniunii Europene. In ceea ce ne priveste, intrarea in UE nu reprezinta un capat de drum, este doar un postament pe care, daca vom sti sa ne continuam reformele cu suficienta viteza, Romania va fi o tara de succes; daca vom gandi ca, odata intrati, nu mai avem nimic de facut, esecul este garantat. De aceea, eu privesc, asa cum va spuneam intr-o analiza rece, momentul 1 ianuarie 2007, pentru ca sunt constient de faptul ca dupa aceasta data trecem de la calitatea de tara care a facut reforme pentru a intra in UE la calitatea de tara care trebuie sa duca la bun sfarsit procesul de integrare. Una este intrarea in UE, si alta este integrarea. In nici un caz, salariile de pe data de 1 ianuarie 2007 nu vor fi mai mari nici macar cu 1 leu fata de salariile din 31 decembrie 2006.
Cat de pregatita este atunci Romania sa suporte aceste costuri ale aderarii, atat sociale, cat si financiare? Si mai ales exista si factorul psihologic care se pare ca in acest moment conteaza foarte mult.
Eu cred ca Romania este relativ bine pregatita. Dupa citirea raportului, ramane sarcina noastra, a politicienilor, sa explicam romanilor ca noaptea dintre ani va fi o noapte ca toate noptile si ca nimic extraordinar nu se intampla a doua zi, ci doar avem motive in plus sa ne mobilizam pentru a ne moderniza tara. Orice alta abordare este eronata.
Politica
fata de SUA ramane neschimbata
La inceputul mandatului domniei voastre, in decembrie 2004, ati anuntat drept prioritara stabilirea unui parteneriat special cu SUA si cu Marea Britanie, pe care l-ati numit, cu o expresie de acum consacrata, axa Bucuresti-Londra-Washington. Cum va influenta apartenenta Romaniei la Uniunea Europeana aceasta relatie speciala pe care Romania o are in primul rand cu SUA?
In nici un fel. Politica noastra fata de SUA ramane neschimbata. Continuu vom consolida parteneriatul strategic pe care il avem cu SUA. In interiorul UE vom fi un foarte bun european; o tara care prin traditia ei este europeana nu poate milita decat pentru binele Europei in ansamblu. Vom fi un suporter fara rezerve al Tratatului constitutional, al realizarii unei politici externe unice, al realizarii sistemului de securitate al Romaniei. In acelasi timp insa, din convingere de data aceasta, vom sustine necesitatea unui parteneriat intre UE-SUA. Si Europa are nevoie de o relatie speciala cu SUA si in egala masura, in perspectiva dificultatilor procesului de globalizare, si SUA au nevoie de o relatie speciala cu Europa.
Marea Neagra a UE
Care este importanta admiterii Romaniei in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 si despre impactul politic asupra zonei Marii Negre?
Este o realitate care va influenta politica Uniunii Europene. Daca pana acum responsabilitatea pentru ce se intampla in Marea Neagra revenea riveranilor, cu accente deosebite pe Federatia Rusa si pe Turcia ca state cu cea mai mare influenta in regiune, iar Romania incerca, in numele statelor membre NATO si din calitatea ei de foarte apropiat membru al Uniunii Europene, sa atraga interesul Uniunii Europene asupra realitatilor de la Marea Neagra, din momentul intrarii Romaniei este clar ca Uniunea Europeana ea insasi va avea frontiera cu problemele Marii Negre, care nu sunt putine: conflicte inghetate, trafic masiv de persoane din fostele republici sovietice catre Europa, trafic de armament, trafic de droguri cu destinatie finala state ale Uniunii Europene, inclusiv Romania. Problemele de la Marea Neagra nu mai raman doar o problema a Romaniei, ele devin o problema a Uniunii Europene, cu atat mai mult cu cat din zona extinsa a Marii Negre Europa isi asigura mai bine de 50% din necesarul de energie. Si paradoxal, parca asa a vrut Dumnezeu sa fie, solutiile alternative cele mai viabile sunt tot in zona Marii Negre, titeiul din zona Caspica. Marea problema este cum aducem aceste resurse energetice, titei si gaze din zona Caspica, inspre piata europeana, fara a utiliza acelasi sistem de transport si de distributie. Cum cream, altfel spus, o alternativa energetica la actuala dominatie a GAZPROM-ului.
Se cauta
un parteneriat cu Rusia
Sunteti in continuare pentru implicarea Romaniei in mod direct in procesul de negocieri pentru solutionarea conflictului din Transnistria?
Bun, aici este un lucru deja transat. Romania a fost parte a procesului in '91, s-a retras si dupa ce s-a retras nu a mai reusit sa revina la masa tratativelor. Poate este bine, poate este rau, dar Romania este oricum reprezentata, pentru ca noi am pus la dispozitia aliatilor nostri, fie ca e vorba de Statele Unite, care au statut de observator, fie ca e vorba de Uniunea Europeana, tot cu statut de observator, fie ca e vorba de OSCE, am pus la dispozitia lor toata expertiza noastra pe aceasta problema si vom continua sa o facem.
Rusia a reactionat cu scepticism la initiativele romanesti in regiune, iar relatiile bilaterale sunt mai degraba reci, in pofida vizitei pe care ati efectuat-o la Moscova la inceputul anului trecut. Aveti o strategie pentru imbunatatirea relatiilor cu Rusia?
Tentativa de a imbunatati relatiile cu Rusia va fi o constanta a politicii noastre externe. Sigur, au fost momente de inghetare a relatiilor intre Moscova si Bucuresti si probabil o neincredere exista in aceasta zona. Este de munca in continuare pentru diplomatia romaneasca pentru a realiza acel parteneriat, daca vreti, care poate fi de folos regiunii Marii Negre.
Solutii pentru romanii din jurul Romaniei
Aderarea la Uniunea Europeana pare sa aduca pe termen scurt mai multe restrictii decat avantaje pentru cetatenii moldoveni, la fel ca si pentru ucrainieni, care se vor trezi in situatia de a avea nevoie de viza pentru a tranzita Romania sau pentru a veni in Romania. Se estimeaza ca 25% din cetatenii Republicii Moldova au pasaport romanesc. Cum vedeti relatiile Romaniei cu Moldova si Ucraina in viitor, dupa ce Romania va deveni membru al Uniunii?
Sunt trei tari in care comunitatea romana este extrem de larga: Republica Moldova, Ucraina, Bucovina adica, Bucovina de Nord, si Serbia, cu Valea Timocului si zona Banatului sarbesc. Suntem deja in discutii cu Comisia Europeana pentru a gasi o formula care sa nu creeze un blocaj in relatiile romanilor din jurul frontierilor Romaniei cu tara mama. De altfel, acest element extrem de important pentru noi din punct de vedere al continuarii comunicarii cu romanii din jurul frontierelor este un element de preocupare nu numai la Bucuresti si la Bruxelles, dar si in capitalele celor trei tari despre care vorbeam, fie ca mentionam Kievul, Chisinaul sau Belgradul. Am convingerea ca impreuna cu Comisia Europeana pana la sfarsitul anului vom gasi formulele care sa nu faca romanilor din jurul frontierelor Romaniei viata mai grea si sa le ingradeasca accesul in Romania. (D.E.)