Una dintre cele mai profitabile afaceri este, in acest moment, traficul de droguri. Un adevarat flagel care tinde sa ia amploare in ciuda masurilor luate de autoritati si care, in ultimii ani, a inregistrat o adevarata ascensiune. Romania a fost si ea lovita in plin de acest flagel, reprezentand una din amenintarile la adresa securitatii nationale. Asta mai ales intrucat o mare parte din banii obtinuti din urma acestei activitati sunt folositi pentru finantarea activitatilor teroriste.
In acest moment, in Romania, heroina poate fi cumparata aproape la fiecare colt de strada, iar cocaina in majoritatea cluburilor de lux. Numai in Bucuresti sunt aproximativ 24.000 de consumatori de heroina. Iar numarul lor poate creste. Asta in ciuda faptului ca saptamana de saptamana, politistii anunta arestarile unor traficanti si dealeri. Acestia sunt insa doar niste mici pesti. Niste simpli pioni. Capii raman in continuare liberi. De multe ori, despre ei nu se stie nimic. Nici macar numele lor. Iar autoritatile au astfel o mare problema.
Grav este insa ca, in prezent, Romania a devenit o adevarata piata de desfacere. Stadiul de tara de tranzit al drogurilor a fost depasit de mult. Piata stupefiantelor in Romania s-a stabilizat. Cu cerere si oferta. Cu preturi bine stabilite. Un kilogram de cocaina valoreaza in Romania intre 50.000 si 100.000 de euro. In functie de puritate. Valoarea creste considerabil atunci cand este vanduta en-detail, gramul de cocaina osciland intre 200 si 300 euro. Marijuana in schimb se vinde cu 700 de euro kilogramul, iar un gram costa aproximativ sase euro. Un kilogram de hasis oscileaza intre 2000 si 2500 de euro, iar gramul se vinde cu sapte euro. Heroina este cea mai cautata. Acest drog ajunge la aproximativ 20.000 de euro kilogramul, iar dintr-un singur gram se pot obtine intre 10 si 15 doze, ce costa intre cinci si zece euro. Tabletele de Ecstasy se vand cu 45.000 euro kilogramul, iar o pastila costa aproximativ 15 euro.
Aceasta este o statistica aproximativa. Care este cunoscuta si de autoritati. Si care ar trebui sa ingrijoreze. In prezent, oamenii legii din Romania se lupta practic cu morile de vant. Organizarea retelelor care introduc in tara drogurile este atat de buna incat marii traficanti sunt de neatins. Cele cateva arestari saptamanale nu rezolva problema. Cei care cad in plasa politistilor sunt traficanti si dealeri de duzina. Marii pesti sunt liberi. In aceste conditii, traficul de droguri va continua sa se mentina cel putin la aceeasi dimensiune ca in prezent. Pentru ca autoritatile nu reusesc sa ajunga la varful caracatitei. Pana cand nu se va ajunge macar la oamenii din "mijlocul" retelelor, pentru ca de capi nici nu poate fi vorba, acest flagel va continua. Vor curge in continuare arestarile pe banda rulanta a micilor dealeri, insa imediat acestia vor fi inlocuiti. Lovitura trebuie data la varf, nu pe strada.
ZIUA va prezinta in continuare dimensiunea reala a traficului de droguri din Romania. Principalele rute prin care stupefiantele sunt introduse in tara, modul in care drogurile ajung sa fie distribuite si povestea unuia dintre cei mai mari traficanti. Aflat in acest moment in libertate.
Cei mai buni soldati
In fiecare zi Politia raporteaza arestari ale unor traficanti de droguri. Numai ca cei incatusati de oamenii legii sunt de fapt simpli dealeri. Adica cei care stau la coltul strazii sau in diverse locatii pentru a vinde stupefiante. Acestia sunt impartiti in doua categorii: de duzina si de "lux". Cei de duzina sunt racolati de retelele criminale de pe strada. Rahova, Ferentari, Pantelimon si alte cartiere periferice sunt pline de ei. Pentru cateva milioane de lei vand moartea alba pe strada. De multe ori distribuie droguri doar pentru a avea ce sa consume. Fara profit material. Ei sunt de altfel cei mai buni soldati pentru adevaratii traficanti. Nu pun intrebari, nu-i intereseaza de unde vin stupefiantele. Le iau si le vand. Cand sunt prinsi - de regula nu rezista mai mult de cateva luni - sunt buni numai la statistici. Pentru ca din punct de vedere al informatiilor sunt zero. Chiar daca ar vrea sa vorbeasca, nu au ce sa spuna. Pentru ca nu stiu. In cel mai fericit caz, acesti dealeri pot sa furnizeze anchetatorilor informatii despre cel care le-a dat marfa spre vanzare. Dar si acesta este un om de mana a zecea, de regula tot din cartier. Care nu stie nici el prea multe. Cu un dram de noroc se poate ajunge la cel care aprovizionaeaza zona. Iar de aici lantul se rupe. Pentru ca intre acesta si cel care se ocupa cu aprovizionarea Capitalei se interpun zeci de persoane. Nu ca cel care aprovizioneaza Bucurestiul ar fi undeva sus in ierarhia retelei. Este pe undeva la jumatatea ei.
Dealerii de lux sunt un pic mai "spalati" decat omologii lor din cartiere. De regula acestia se ocupa cu distribuirea stupefiantelor in cluburile de lux. Clientii sunt oameni cu bani, in general tineri de bani gata. In aceste cazuri difera atat clientela cat si calitatea marfii, aceasta fiind superioara celei de pe strada. Dar in ceea ce priveste eficienta retinerii acestora, este tot una de statistica. Pentru ca situatia este identica ca si in cazul celor de pe strada. Cum cade unul, altul ii ia locul. Iar informatiile pe care le detin despre retea sunt minime.
Economie de piata
Traficantii de droguri actioneaza dupa legile economiei de piata. Acest principiu este valabil si pentru Romania. Scopul lor imediat este alimentarea consumatorilor, finalitatea constand in obtinerea unor profituri ilegale fabuloase. Principalul avantaj al capilor acestor afaceri consta in faptul ca sunt necunoscuti. Atat pentru traficantii de rand, cat si pentru dealeri. Capii retelelor calculeaza de regula foarte bine miscarile. Pentru a limita riscurile, itinerariile si modurile de operare folosite variaza. De obicei sunt preferate rute indirecte si mai lungi, daca acestea prezinta mai multa siguranta, intermediarii sunt schimbati periodic, iar uneori chiar ucisi daca "vorbesc prea mult".
Ruta balcanica
Dupa anul 1990, factori precum pozitia geografica, deschiderea frontierei de stat sau conflictele militare din Irak, Afganistan si fosta Iugoslavie au facut ca Romania sa devina un segment activ in traficul de stupefiante. Multii ani tara noastra a fost un teritoriu prin care drogurile doar tranzitau. De curand insa Romania a devenit si o piata de desfacere. Practic, tara noastra este un punct important pentru retelele internationale de trafic de droguri. In acest sens, anchetele realizate la nivel international de politistii antidrog au aratat ca, in prezent, Romania este cel mai important punct al "Rutei Balcanice" prin care drogurile sunt transportate din Asia Mica spre Europa Occidentala. Acest traseu al stupefiantelor incepe din Turcia si continua prin Bulgaria, Romania, unde este plasata o parte din marfa, Ungaria - Slovacia - Cehia - Germania - Olanda.
In ceea ce priveste tara noastra, un lucru deja cunoscut este faptul ca drogurile intra prin vamile Negru Voda, Vama Veche, Giurgiu sau Bechet, si sunt scoase pe la Nadlac, Bors sau Petea. Marfa este adusa in tara de catre cetateni turci si iranieni, in camioane, trenuri sau autocare.
Aceeasi ruta balcanica include si un tronson maritim, Istanbul - Portul Constanta. De altfel, ambasadorul Marii Britanii, Quinton Quaile, declara, in urma cu ceva timp, ca aproximativ 80% din heroina consumata pe strazile Londrei este traficata prin regiunea Marii Negre. Mai trebuie mentionat ca peste 80 la suta din drogurile care aprovizioneaza piata europeana se traficheaza pe "ruta balcanica".
Heroina, cea mai ravnita
Aceasta nu este insa singura cale prin care stupefiantele ajung in Europa Occidentala, tranzitand Romania. Exista alte asemenea rute. Asia Mijlocie - Rusia - Ucraina - Romania, este una dintre ele.
Cel mai cautat drog de pe piata din Romania este heroina. In acest caz, putem vorbi despre o noua ruta de transport a drogurilor. O mare parte a heroinei aflata pe piata din Romania, pleaca din Afganistan. Marfa ajunge in Federatia Rusa, unde traficantii folosesc doua metode. Ori depoziteaza drogurile pentru un timp, pana cand aranjeaza detaliile transportului catre Europa, ori, daca au totul aranjat transportul merge mai departe catre Europa. Iar o parte din "moartea alba" ajunge si pe strazile Romaniei. De asemenea, Afganistanul ramane principala tara producatoare de opium, acesta fiind la originea a 87% din productia mondiala din 2005. Aproximativ 60% din opiaceele provenite din Afganistan trec mai intai prin Republica Iran si mai apoi prin Turcia, inainte de a ajunge in Europa.
In Europa, cererea de heroina este estimata la aproximativ 170 de tone. Cele mai multe transporturi de heroina se realizeaza cu ajutorul camioanelor. Confiscarile efectuate arata faptul ca itinerariul de la sud de ruta balcanica (spre Italia, prin Grecia, Albania sau fosta Republica Iugoslava a Macedoniei) pare la fel de utilizat ca si itinerariul nordic (prin Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria).
Africa, zona de tranzit
Altfel, din cazuistica ultimilor ani rezulta ca pentru drogurile sintetice se prefigureaza dezvoltarea unor rute dinspre Vest (Olanda, Belgia, Germania) spre Est (Romania), dar si dinspre Nord (Tarile Baltice, Ucraina) pentru produsele stupefiante de sinteza (amfetamine, MDMA, LSD si altele), care sa ajunga la consum pe piata romaneasca. De asemenea, in plina dezvoltare este si piata cocainei. Drog care este adus, in principal, pe tronsonul Ecuador - Venezuela - Olanda - Germania, din aceasta ultima tara marfa fiind trimisa apoi in diverse locatii, printre care si Romania. De obicei, cocaina se disimuleaza in colete postale sau se transporta pe corp sau chiar in corp de catre curieri.
De multe ori, cocaina este adusa insa pe un alt tronson care include si tari din Africa. Dovada este faptul ca, in cursul primului semestru din 2005, autoritatile spaniole au capturat 5,5 tone de cocaina provenind din America de Sud cu destinatia Europa. Dintre acestea 2,5 tone tranzitasera Ghana.
Totodata, de la inceputul anului 2004, aproximativ 40 de tone de cocaina au fost capturate la bordul navelor provenind din Africa de Vest. Anchetele efectuate in urma acestor capturi au relevat faptul ca Africa de Vest este utilizata nu numai ca zona de tranzit, dar si ca baza logistica si de depozitare pentru traficantii de droguri. Potrivit raportului Organului International de Control al Stupefiantelor pe anul 2005, majoritatea cocainei introduse in mod clandestin in Europa, intra prin Spania sau Olanda.
"Baronul drogurilor", de neatins
Rutele de distributie a drogurilor se afla in atentia politistilor. Din toate statele. Desi sunt cunoscute tronsoanele prin care sunt aduse stupefiantele, traficul nu poate fi oprit. Acesta continua. Intre timp, oamenii de rand pot citi sau vedea stiri in care se anunta arestarea unor periculosi si importanti traficanti de droguri. O stire cat se poate de falsa. In realitate, persoanele care cad in plasa politistilor sunt fara importanta si nu ii pun in pericol nici un moment pe marii traficanti. Acestia au scapat de fiecare data. Iar in acest sens, sunt elocvente cateva exemple.
Cum ar fi cel al lui Dorel Popa, supranumit "Baronul drogurilor". Capturarea acestuia ar echivala cu o mie de arestari ale dealerilor. Popa este capul unei filiere internationale de trafic de cocaina pe relatia Columbia - Ecuador - Romania - Ungaria. A traficat pana in prezent zeci de kilograme de stupefiante in valoare de milioane de euro. O mare parte din aceasta retea a fost anihilata in 2001, dar Popa, care este urmarit international, avand de executat 30 de ani de inchisoare, se pare ca se ascunde in Columbia.
Dupa ce o mare parte din reteaua sa a fost anihilata in 2001, Dorel Popa, care se afla la acea vreme in Ecuador, si-a format, prin intermediul unei rude o noua retea, aceasta avand rolul de a racola diferite persoane care, contra unor sume de bani, mergeau in Ecuador pentru a aduce cocaina. De altfel, un roman a fost prins de autoritatile ecuadoriene in timp ce avea asupra sa trei kilograme de cocaina care urmau sa ajunga in Romania. Dupa capturarea acestuia, oamenii lui Popa din Romania au racolat un alt barbat pe care l-au trimis in Ecuador. Si acesta a fost prins la intoarcere pe aeroportul din Budapesta de catre autoritatile maghiare, avand asupra sa 2,6 kilograme de cocaina, ascunse in sticle de whisky. In ciuda acestor capturi, Popa nu s-a lasat, continuand sa racoleze "pioni" care sa care drogurile din Ecuador in Romania. Alti doi carausi au mers in Ecuador pentru a aduce droguri. Cei doi au fost preluati in Zagreb de catre un cetatean croat care avea legaturi cu Dorel Popa. Unul dintre acestia s-a intors in Romania, fiind prins in gara Oradea. La intoarcere, pe aeroportul din Zagreb, acesta i-a lasat unui cetatean sarb trei sticle in care erau ascunse aproximativ 2,6 kilograme de cocaina. La scurt timp, un alt om al lui Popa a plecat in Ecuador, de unde a adus aproximativ 1,6 kilograme de cocaina ascunse intr-o camera video si o sticla de whisky. O parte din stupefiante au fost traficate in Romania, restul ajungand in Ungaria.
Astfel, este evident ca arestarile unor simpli pioni nu rezolva cu nimic lucrurile. Popa recruteaza noi oameni, iar, in acest mod, traficul continua.
"Regele" heroinei inlocuit rapid
In lumea drogurilor nimeni nu este de neinlocuit. Nici chiar celebrul Malu, supranumit "Regele heroinei". Urmarit international mai bine de trei ani, acesta a fost inlocuit rapid de alti traficanti, la scurt timp dupa capturare. Astfel, golul a fost umplut. Politia a taiat un brat al caracatitei, insa altul a aparut imediat.
Florin Calin, zis "Malu", in varsta de 36 de ani, a fost retinut pentru prima data in vara anului 2000, dupa ce politistii au gasit in masina sa un kilogram de heroina. A fost lasat in libertate in mod inexplicabil. Dupa ce a a declarat ca nu stie cum a ajuns kilogramul de heroina in masina sa.
"Malu" si-a continuat insa afacerea. Pana in 2003, cand a fost prins de politistii canadieni. O scurta perioada, prohibitia s-a instalat pe piata bucuresteana a drogurilor. Insa dupa cateva saptamani totul a revenit la normal, "Malu" fiind inlocuit de o retea formata din cetateni turci care actioneaza si in prezent. Florin Calin era cunoscut ca fiind liderul celei mai puternice retele de traficanti de droguri care actiona in Capitala. Gruparea lui era extrem de bine organizata, dominand practic Bucurestiul. Traficantii lui "Malu", turci si romani, aduceau heroina in Romania din Turcia, tranzitand Bulgaria. In acest mod ei au reusit sa introduca in tara peste 25 de kilograme de narcotice, din care politistii au reusit sa captureze numai 3,465 de kilograme.
Arestari fara valoare
Exemplele de mai sus arata cat se poate de clar faptul ca autoritatile se lupta practic cu morile de vand. Arestarile saptamanale, unele dintre ele anuntate ca o mare victorie, nu au practic nici o valoare. Traficul continua, drogurile sunt introduse in tara. Marii traficanti, capii retelelor, sunt de neatins. Modul de organizare a retelelor este principalul obstacol in calea oamenilor legii. Traficantii si dealerii cazuti in plasa Politiei sunt doar niste simplii pioni. Ajunsi la sectie sau la Parchet, ei nu pot da relatii decat despre cel care le-a dat marfa. O persoana la randul ei nesemnificativa in activitatea retelei. Intre furnizor si capul retelei sunt zeci sau chiar sute de indivizi. Nici unul dintre cei care sunt prinsi nu cunosc nici macar numele liderului. A celui care controleaza traficul. Iar politistii stiu prea bine acest lucru. La fel cum stiu si faptul ca traficul din fiecare tara este supravegheat atent de catre o anumita persoana. Care insa nu se afla in respectivul stat. Care nu este cunoscuta de cei ce distribuie stupefiantele. Si care nu poate fi capturata. Iar in cazul in care totusi cade in plasa politistilor, ea este inlocuita rapid.