Cercetatorii canadieni vor dezvalui cateva dintre secretele care stau in spatele celui mai enigmatic zambet din arta, in cursul acestei saptamani, cand vor da publicitatii descoperirile facute in urma scanarii tridimensionale a portretului Mona Lisei, transmite Reuters. Capodopera lui Leonardo da Vinci, apartinand secolului al XVI-lea, poate cea mai faimoasa pictura din lume, este considerata o piatra de hotar in arta portretistica si un simbol al culturii europene.
O examinare a lucrarii, pictata in perioada 1503 -1506, a fost realizata in 2004, prin intermediul tehnologiei tridimensionale dezvoltata de specialistii de la National Research Council din Canada (NRC). Cercetatorii au scanat pictura pe ambele parti si au obtinut imagini tridimensionale de inalta rezolutie ale intregii picturi care, spun cercetatorii de la NRC, vor arunca o noua lumina asupra istoriei acestui tablou si asupra tehnicii lui Leonardo da Vinci. Portretul original va ramane la muzeul Luvru din Paris, unde a fost adus dupa Revolutia Franceza.
Specialistii de la NRC au promis ieri sa dezvaluie aceste descoperiri, dupa o prezentare in Ottawa, si au declarat ca imaginile tridimensionale vor permite specialistilor in istoria artei si publicului sa examineze capodopera fara riscul de a o deteriora. Cercetatorii au obtinut date importante si despre tehnica lui Leonardo, inclusiv metoda "sfumato" prin care pictorul a creat un delicat efect de ceata care contribuie la aerul de mister degajat de portret.
Tanara cu zambet ambiguu a fost identificata ca fiind Lisa Gherardini, sotia unui negutator florentin pe nume Francesco de Giocondo, iar portretul a atras admiratia si curiozitatea inca de la crearea sa, in urma cu 500 de ani.
Tabloul a fost restaurat in mai multe randuri. Analizele cu raze Rontgen au aratat trei straturi de pictura sub cel actual.
Istoria tabloului este plina de peripetii. Leonardo era foarte atasat de el si il purta totdeauna cu sine in calatoriile sale, luandu-l cu el cand regele Francisc I l-a invitat in 1516 sa se stabileasca in Franta, in castelul din Amboise. Regele i-a cumparat tabloul, care a fost expus mai intai la palatul Fontainebleau, mai tarziu la Versailles. Dupa Revolutia Franceza este expus la Luvru, Napoleon Bonaparte l-a luat pentru propriul sau dormitor, apoi a revenit la muzeul Luvru. In timpul razboiului franco-prusac din 1870-1871 a fost ascuns intr-un loc necunoscut. Pe 22 august 1911 se constata disparitia tabloului din muzeu. Poetul Guillaume Apollinaire este suspectat de furt si arestat, iar in ziua de 7 septembrie este interogat si Pablo Picasso, dar ambii sunt eliberati din lipsa de probe. Anchetatorii descopera in cele din urma ca tabloul fusese furat de un angajat al muzeului Luvru, de origine italiana, Vincenzo Perugia, convins ca tabloul apartine Italiei. Perugia a fost prins pe cand incerca sa-l vanda unui negustor de opere de arta din Florenta. Dupa ce a fost expusa in principalele orase ale Italiei, "Mona Lisa" revine la Luvru in 1913. In 1956, partea inferioara a tabloului sufera daune serioase in urma unui atentat cu o solutie acida, iar cateva luni mai tarziu un vizitator bolivian incearca sa distruga opera de arta aruncand cu o piatra in ea, motiv pentru care in prezent este protejata de o sticla incasabila.
"Mona Lisa" este proprietatea statului francez, iar din 2005 a fost mutata intr-o sala special amenajata pentru ea la Luvru, "Salle des Etats". (C.C.)