Greva penala

Judecatorii mai multor instante din tara au derulat ieri, timp de jumatate de ora, greve de avertisment in semn de protest fata de recentele modificari legislative operate asupra Codului de procedura penala si Legii privind statutul magistratilor, privitoare la instituirea unei raspunderi a magistratilor, pe linie materiala, penala si disciplinara. Grevele de avertisment - care s-au suprapus cu grevele declansate pe buna dreptate de personalul auxiliar din instante si parchete (grefieri, arhivari si aprozi) - au fost urmarea ultimatului dat de Asociatia Magistratilor din Romania, in data de 18.09.2006, care a avertizat Presedintia Romaniei, Guvernul si Parlamentul, ca daca pana la data de 22.09.2006 nu se vor abroga textele de lege privind raspunderea magistratilor se va trece la: "Suspendarea sedintelor de judecata, la nivel national, incepand cu ziua de luni, orele 10.00, pe o durata de cate o jumatate de ora, pana la abrogarea normelor legale a caror adoptare a generat actuala stare care reprezinta o amenintare pentru chiar statul de drept". Acest comunicat de avertizare a fost semnat de presedintele AMR, Viorica Costiniu, judecator la o sectie penala a Curtii de Apel Bucuresti.
AMR considera ca nu e vorba de greva
In urma acestui comunicat, ce conditiona practic emiterea unei noi legi, care sa abroge prevederile din Legea 356/7 august 2006, privitoare la raspunderea magistratilor, ieri, zeci de instante din tara au declansat grevele de avertisment, intrerupand vreme de jumatate de ora sedintele de judecata. Desi organizatorii acestor proteste numesc demersul lor "protest profesional", in fapt, potrivit Legii nr. 168/1999, privind solutionarea conflictelor de munca, gestul de incetare a lucrului constituie "greva de avertisment", definita de lege drept "o incetare colectiva si voluntara a lucrului intr-o unitate", ce "nu poate avea o durata mai mare de doua ore". Spre cinstea lor, au existat instante, unde magistratii au refuzat sa se supuna indemnului AMR de declansare a suspendarii lucrului - la loc de frunte fiind cei 65 de judecatori de la Tribunalul Buzau - pe motiv ca: "Este vorba de un protest strict profesional, care se poate rezolva pe calea dialogului, si nu prin suspendarea sedintelor de judecata"(...)"o parte din cele solicitate de protestatari sunt justificate, dar se pot gasi alte mijloace decat razbunarea pe justitiabilii de rand".
Viorica Costiniu, presedintele AMR, ne-a declarat ieri ca la Curtea de Apel Bucuresti, sedintele de judecata au fost suspendate intre orele 10.00 si 10.30, iar potrivit intentiilor sale, exprimate prin comunicatul de avertisment de saptamana trecuta, suspendarile se vor repeta zilnic, pana la abrogarea normelor legale care au declansat marea suparare a asociatiei. Amintim ca AMR - asociatia profesionala a magistratilor, cu filiale in fiecare judet care "inregimenteaza" peste 3000 de magistrati - a fost deranjata de faptul ca prin Legea 356/2006 s-a instituit obligatia statului de a promova obligatoriu actiuni in regres, prin Ministerul Finantelor, contra magistratilor care au produs daune cetatenilor (daune constatate de CEDO sau pe calea instantelor interne), precum si instituirea in statutul magistratilor a unui nou tip de abatere disciplinara: "incalcarea normelor de procedura", astfel incat magistratii sa poata fi sanctionati de Consiliul Superior al Magistraturii atunci cand fac ce vor prin dosare. Aceste modificari legislative - carora ministrul Justitiei Monica Macovei li s-a opus in Parlament contrar declaratiilor ei publice ca nu are incredere in hotararile judecatoresti si ca magistratii trebuie responsabilizati - au fost initiativele parlamentarilor Norica Nicolai si Eugen Nicolicea, care au dat curs nenumaratelor proteste ale justitiabililor vizavi de lipsa oricarei raspunderi reale a magistratilor. De altfel, Monica Macovei poarta vina ca in calitate de initiator de proiecte legislative, nu a binevoit, de la debutul mandatului sau si pana azi, sa finalizeze proiectul de lege privind procedura de angajare a raspunderii materiale a magistratilor, raspundere instituita prin Legea 303/2004 privind statutul procurorilor si judecatorilor. Numai in perioada 2000 - 2005, Ministerul Finantelor a platit peste 45 milioane de euro, pentru pagubele produse unor cetateni de anumiti procurori si judecatori. Din cele 45 de milioane de euro, 4 milioane reprezinta pagubele constatate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg prin hotarari de condamnare a statului roman. Pana la ora actuala, Ministerul Finantelor nu a binevoit in ultimii 16 ani sa initieze vreo actiune in regres impotriva vreunui magistrat, desi a avut aceasta posibilitate, preferand sa acopere prejudiciile direct de la buget.
Magistratii nu au voie sa faca greva
Revenind la Legea privind solutionarea conflictelor de munca, aceasta arata ca greva de avertisment - denumita licentios de AMR "protest profesional" - este profund ilegala. Astfel, art. 63 al Legii 168/1999 prevede, printre alte categorii profesionale, cum sunt politistii, militarii si agentii serviciilor secrete, ca: "Nu pot declara greva procurorii si judecatorii (...)" Art. 87 al aceleiasi legi prevede ca: "Declararea grevei de catre organizatori, cu incalcarea conditiilor prevazute la art. 63 constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 6 luni sau cu amenda daca fapta nu intruneste elementele unei infractiuni pentru care legea penala prevede o pedeapsa mai grava. Deputatul Eugen Nicolicea, cel care a initiat textul de lege privind constatarea ca abatere disciplinara a incalcarilor de procedura, a emis ieri un comunicat in care afirma ca "urmarind interventiile de la TVR 1 ale unor reprezentanti ai magistratilor, mi-am intarit convingerea ca modificarile respective erau necesare, dar nu sunt suficiente". Parlamentarul a tras concluziile ca "judecatorii gandesc ca pot judeca pe considerente de oportunitate ca sa se fereasca de raspundere, isi doresc sa poata aresta oameni nevinovati fara sa poata fi trasi la raspundere si nu stiu Constitutia si legile Justitiei".

---

Despre autor: