Dupa doi ani de arest preventiv, unul dintre politistii incatusati in dosarul mafiei din Deva si-a adus aminte ca din aceasta grupare infractionala mai fac parte si alti oameni ai legii care au fost uitati afara din rechizitoriu. Mai precis, agentul Precup a declarat, ieri, in fata instantei Curtii de Apel Pitesti ca si-a adus aminte brusc de identitatea celui care i-a adus acasa o sacosa plina cu documente secrete sustrase din sediul Politiei Deva. El l-a nominalizat pe subcomisarul Mates, in prezent activand in Politia din Deva, ca fiind cel care, in vara anului 2004, i-a adus o punga plina cu documente sustrase din sediul Politiei pe care echipa de anchetatori venita de la Bucuresti, in urma dezvaluirilor ZIUA, nu ar fi trebuit sa le gaseasca. Fostul politist a mai marturisit ca Mates a adus documentele la ordinul sefului sau, comisarul sef Lavu.
Precup a spus in fata judecatorilor ca anchetatorii au sustras anumite acte din acea plasa in timpul urmaririi penale. El a declarat ca in vreme ce procesul verbal nu continea nici o referire la ce fel de acte sunt in sacosa, dovada documentelor emisa de BCCOA continea 60 de pozitii, in timp ce cea de la Parchet numai 20. Asadar exista dubii cu privire la calitatea si cantitatea probelor si inscrisurilor descoperite acasa la fostul politist, fapt care afecteaza mersul judecarii cauzei.
Astfel, se adevereste, la doi ani dupa arestarea grupului infractional, ca marii pesti au scapat printre filele rechizitoriului in urma unei intelegeri. Comisarul sef Lavu si fiul acestuia, ambii implicati in mafia deveana dar care au scapat in mod dubios, au fost expusi ieri de catre fostul agent Precup in mod direct. Comisarul sef Lavu, in prezent loctiitor al sefului Politiei Deva, este ruda apropiata, socru, cu cel care a facut arestarile din cazul mafiei din Deva, comisarul Traian Berbeceanu. Asadar, este limpede, astazi, in urma dezvaluirilor soc facute de catre fostul politist Precup, ca rechizitoriul, probatoriul si munca informativa din acest dosar au fost prejudiciate in mod direct si vadit de catre anchetatori. Mai ales ca ziarul ZIUA a pus la dispozitia autoritatilor toate probele necesare pentru delimitarea exacta a grupului infractional.
Rasturnarea liderilor
Curtea de Apel Pitesti a ascultat, ieri, si declaratiile unui martor sub acoperire (n.r. - este vorba despre un politist din anturajul fostului comandant al Politiei Deva, Ioan David) si ale actualului adjunct al sefului Politiei Deva, comisarul Marilena Butnar. Primul a spus ca avea cunostinta de existenta unor grupuri mafiote, dar, culmea, nu cele descrise in rechizitoriu. Spre surprinderea celor prezenti in sala, martorul acuzarii a nominalizat drept lideri de banda pe Ovidiu Ioiescu, zis Pera, si pe Cristian Nitu. In acest mod, martorul propus de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia a facut praf tot rechizitoriul care ii avea drept capi ai gruparii pe Spuma si Bibanu si nu pe Ioiescu si Nitu. Declaratia martorului sub acoperire este cu atat mai grea cu cat acesta era unul dintre cei mai mari cunoscatori ai fenomenului criminogen din Deva si un apropiat al fostului comandant Ioan David.
Cel de-al doilea martor, propus de aceasta data de aparare, comisarul Butnar a ocupat pe vremea emanciparii grupului mafiot judecat de Curtea de Apel Pitesti, functia de sef Birou Cercetari Penale in cadrul Politiei Deva. Ofiterul a declarat sub juramant ca nu a auzit in viata lui de existenta vreunei grupari criminale deoarece nu era treaba lui. Marilena Butnar a mai precizat ca nu are cunostinta nici de dosare care au fost pitite, uitate sau deturnate de la traseul lor legal cat timp a fost sef al CP. Ea a admis insa ca dupa demascarea grupului infractional din cadrul Politiei Deva, a auzit ca s-au gasit niste plangeri neinregistrate. Nu a putut da insa declaratii nici despre partile vatamate din aceste plangeri si nici despre suspecti. Acelasi ofiter a recunoscut ca tot ulterior demararii urmaririi penale in acest caz a aflat si ce este in plasa lui Precup, cea din care disparusera anumite acte sustrase de Mates.
Dupa cum se poate observa, dupa doi ani de mentinere in arest preventiv a acestui grup de inculpati, apar dezvaluiri noi legate de modul in care a fost facuta urmarirea penala. Daca punem la socoteala faptul ca in plasa lui Precup erau zeci de foi printre care si unele acte de cercetare penala semnate de Traian Berbeceanu, cel care a arestat grupul, si mai socotim ca cel care a initiat sustragerea documentelor din Politie este ruda aceluiasi Berbeceanu, apare imaginea clara ca anchetatorii s-au oprit la timp cu arestarile inainte sa-si puna catusele intre ei.