"Romania are, probabil, o imagine mai buna in Africa. Este mai bine privita acolo decat in restul Europei". Aceste afirmatii ii apartin lui Jonathan Scheele, seful delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti. Potrivit agentiei NewsIn, Jonathan Scheele a facut aceste declaratii cu ocazia unui vernisaj de arta plastica din Senegal. Seful delegatiei europene a mai afirmat ca desi este foarte trist, aceasta este realitatea cu care se confrunta tara noastra."
Sper, din tot sufletul, sa fie vorba despre o relatare gresita. Poate colegii mei n-au auzit bine. Poate nu era vorba despre domnul Scheele, personaj cu rang de ambasador acreditat in Romania, tara care primeste azi semnalul aderarii la Uniunea Europeana, cea pe care Excelenta Sa Jonathan Scheele o reprezinta la Bucuresti. Poate se va folosi trucul cu "scoatere din context" si "greseala de traducere" si ca vor urma cuvenitele rectificari.
Dar daca nu este asa? Atunci, acest mesaj foarte dur nu poate fi o simpla si nefericita intamplare petrecuta pe o Dambovita unde, prin traditie, poti spune orice, oricui, oricand, fara tema unor consecinte mai grave decat injuratura clasica privind originea si pacatele congenitale ale strabunilor banuiti a fi exercitat neasemuite perversiuni pentru care urmeaza a plati generatii de mostenitori becisnici.
Mesajul, daca se confirma, ar fi o noutate absoluta chiar si in practica diplomatica de dupa '89, caci nu-mi amintesc de un caz in care un ambasador in functie sa se fi rostit astfel asupra tarii noastre. Este vorba, fireste, de nivelul formal al declaratiilor, caci este de banuit ca multi or fi avut altceva pe sufletul lor decat spuneau in discursurile oficiale, marcati de exilul lor in Bantustan. Bun, omul nostru este mai putin diplomat si sinceritatea lui debordanta, chiar daca surprinzatoare, nu ar trebui condamnata prea tare. Asa o fi, numai ca nu este vorba despre un personaj oarecare si nici momentul ales pentru caracterizarea Romaniei nu este intamplator.
Chiar asa, doamnelor si domnilor, daca tot avem o imagine mai buna in Africa, de ce nu urmeaza domnul Scheele rationamentul pana la capat si ne invita sa aderam mai degraba la Organizatia Unitatii Africane unde, care va sa zica, pe baza de imagine cu mult mai buna, am fi primiti cu bratele deschise. Caci dincoace, in UE, iata ca avem mari probleme, chiar daca decizia politica a sefilor de state si guverne europene a fost unanima si pozitiva.
Un singur domeniu ne face cinste, mai afirma domnul ambasador, caci, zice dansul, "daca ar fi fost vorba doar despre nivelul cultural, Romania ar fi fost membra a Uniunii Europene de multi ani". Reiese, deci, ca la celelalte stam foarte prost. Si atunci, domnule ambasador, de ce ne-au mai primit? Numai din stima pentru valoarea culturala si restul din combinatia intre mila si sila? Locul nostru nu ar fi la masa deciziilor europene de la Bruxelles, ci alaturi de tovarasii de lupta francofoni de la Dakar sau Ouagadougou?
Daca s-ar baza pe realitate (deci pe relatarea corecta a colegilor mei), asemenea vorbe ar putea revitaliza spaimele unora privind modul in care unii politicieni europeni gandesc la o Europa nu numai cu mai multe viteze, dar si ordonata in straturi concentrice. Cu cetateni de mai multe categorii, ultimii dintre ei fiind, normal, si cei care au cea mai proasta imagine. Adica exact aceia care s-ar bucura, taman ca pe timpul odiosului dictator si sinistrei sale sotii, de o imagine mai buna in Africa prietena. Este posibil oare ca domnul Scheele sa fi impartasit sentimentul despre care vorbeste un comentariu recent din Newsweek unde se spune ca Romania si Bulgaria sunt mai degraba balcanice decat europene?
Refuz sa cred ca un inalt oficial european poate gandi astfel despre o tara unde mai este inca ambasador si care nu numai ca impartaseste valorile care dau substanta visului european, ci a si facut eforturi enorme, departe de a se fi sfarsit, extrem de costisitoare social, tocmai pentru a indeplini criteriile de competitie proprii Uniunii Europene.
Primirea noastra in UE nu este decat finalitatea logica, perfect fireasca, a unui statut european pe care, dupa cum stim foarte bine pe propria noastra piele, l-am castigat extrem de greu si cu eforturile unei reforme foarte dureroase. Pe aceasta baza ar trebui sa se construiasca viitorul discurs european al politcienilor nostri, exact in aceiasi termeni si formuland aceleasi pretentii de tratament non-discriminatoriu, fie si la nivel de imagine, ca cel aplicat tuturor partenerilor nostri din noul joc continental. Atacul la imaginea unei tari reprezinta, fara nici un fel de indoiala, un gest foarte grav tocmai pentru ca imaginea proasta, transmisa ca atare de voci autorizate, poate sa se substituie realitatii. Cu toate consecintele ulterioare usor de imaginat in termeni de credibilitate nationala si putere de influenta.
Nu este o parada de nationalism ieftin. Ar fi o imensa greseala sa deplasam contra-argumentatia pe acest nivel. Sa privim cu atentie, ca o posibila lectie pentru viitor, modul in care reactioneaza tari cu lunga traditie in UE atunci cand, dintr-un motiv sau altul, trebuie sa-si apere imaginea. O fac cu o viteza si cu o duritate extrema. Fara sa crute pe nimeni. Si asta le da credibilitate si putere. De mult prea multe ori ne-am marginit sa avem molcoma reactie cum ca "ei si, ce-a zis omul, ce te burzuluiesti asaa, las-ca trece si asta". Poate insa ca nu trece ci, dimpotriva, se poate amplifica..
Eu, insa, tot nu pot crede ca domnul ambasador a spus asta. Poate se gandea la Senegal, tara prietena francofona, si imaginea sa cu mult mai buna in Africa decat in Europa. Numai ca, de, aia l-au avut pe Léopold Sédar Senghor. Adica, de fapt, tot despre cultura ar fi vorba...