Sintagma "Romania, una dintre cele mai corupte tari din Europa" a fost auzita foarte adesea la Bruxelles si a aparut ca atare in foarte multe rapoarte privind tara mea. Prin prisma activitatii specifice pe care OLAF a desfasurat-o privind cazurile de frauda pe fonduri europene din Romania, sunteti de acord cu aceasta evaluare?
Lupta anti-frauda reprezinta in primul rand o prioritate pentru toate serviciile nationale abilitate, dar si pentru OLAF, iar coruptia reprezinta unul dintre aspectele cel mai adesea legate de frauda pe fonduri comunitare. De aceea se cere punerea in functiune a tuturor mijloacelor posibile pentru combaterea acestui fenomen criminal care, azi, este o amenintare nu numai impotriva neutralitatii administratiei publice, dar si la adresa economiei de piata si liberalismului economic, cele pe care se bazeaza constructia europeana. In Romania, problema coruptiei este destul de importanta, dar OLAF nu este autorizat si nu are competenta sa ofere evaluari politice generale. Ne bazam strict pe experienta noastra din teren, pe examinarea cazurilor concrete. Este evident ca exista probleme dar, in acelasi timp, vedem ca exista si mare efort din partea interlocutorilor nostri operativi din Romania pentru a combate aceste probleme.
Cooperare pozitiva cu autoritatile romane
Cum apreciati capacitatea operationala a autoritatilor romane, a anchetatorilor romani, cei cu care colaborati in efectuarea cercetarilor?
Cooperarea cu serviciile de ancheta din Romania este pozitiva. Desigur, asa cum se intampla in cazul oricarei colaborari de acest gen, exista momente in care trebuie sa discutam unele aspecte, dar, per ansamblu, tin sa subliniez acest lucru, cooperarea este excelenta si exista o mare disponibilitate din partea serviciilor de ancheta din Romania care lucreaza in foarte stransa legatura cu anchetatorii de la OLAF.
Care este rolul presei, al acelui "caine de paza al democratiei" in acest proces care presupune, in acest caz, semnalarea catre opinia publica a posibilitatii unor derapaje sau chiar fraude in realizarea unor proiecte cu bani comunitari?
Rolul presei este un rol cheie in procesul de educare a cetatenilor. Presa trebuie sa faca o actiune pedagogica la nivelul opiniei publice, facandu-i pe oameni sa inteleaga ca frauda din bugetul comunitar nu este una "fara victime", caci victimele directe sunt chiar cetatenii Europei. Apoi si cetatenii romani, din momentul in care Romania va adera la UE vor fi victime de doua ori: in primul rand, pentru ca vor plati frauda respectiva din propriul lor buzunar, dar si pentru ca frauda, la fel ca si coruptia, drogheaza si otravesc economia si piata de liber-schimb. Daca o companie oarecare fraudeaza, atunci mai comite un delict suplimentar, cel de concurenta neloiala fata de toti ceilalti operatori de pe piata. In acest context, actiunea presei este determinanta. Cu conditia ca ea sa se maturizeze, atunci cand este cazul. Presa din Romania este tanara in raport cu momentul in care a inceput sa traiasca si sa se bucure de climatul libertatii de expresie si, ca orice perioada de tinerete, are marele avantaj al vigorii si entuziasmului, dar si dezavantajul ca, uneori, sa fie lipsita de experienta. Incurajarea pe care o exprim acum din partea OLAF si a retelei sale de comunicatori este de a se documenta cu foarte multa grija pe subiecte si de a-si continua pregatirea si specializarea pe domenii, asigurandu-i in acest moment ca suntem gata sa-i sprijinim pe zona noastra de competenta.
Conlucrare cu jurnalistii
In timpul vizitei pe care ati facut-o in redactia ziarului ZIUA, apoi la dezbaterile primei scoli europene pentru tineri ziaristi de investigatie organizata de MEDIASIND si Federatia Internationala a Jurnalistilor v-ati referit pe larg la domeniile pe care le-ar putea acoperi acest tip de cooperare. Practic, cum poate ajuta OLAF un ziarist roman in munca sa de documentare pe un subiect, atat la nivel national cat si international?
As dori sa incep raspunsul prin precizarea faptului ca OLAF este foarte limitat in posibilitatea sa de a comunica si de a vorbi despre anchetele aflate in curs, tocmai pentru a proteja drepturile omului, ale apararii si secretul anchetelor. Dar, acestea fiind spuse, OLAF poate da un ajutor pretios presei romane prin intermediul retelei sale de comunicatori anti-frauda. Ii putem ajuta in mod direct sa-si aprofundeze cunostintele asupra mecanismelor fraudei, asupra fraudelor comunitare, unele dintre cele mai complicate si greu de dovedit, daca nu se cunosc foarte bine mecanismele respective, procedurile si metodele anchetelor administrative si judiciare la nivel national si comunitar. Reteaua de comunicatori anti-frauda poate, in plus, sa le deschida calea de acces spre oricare dintre serviciile de ancheta nationale din tarile membre UE, prin intermediul corespondentilor nostri din tarile respective.
Ce inseamna, in mod exact, "sa le deschida portile"?
Prin intermediul acestei retele, jurnalistii romani vor intra direct in contact cu purtatorii de cuvant ai marilor servicii de ancheta din tarile UE. OLAF i-a sensibilizat asupra faptului ca ei trebuie sa aiba o deschidere nu numai catre presa lor nationala, ci catre jurnalistii din toate tarile membre. Astazi, ceea ce se petrece in Romania poate avea un impact foarte important asupra altor tari din UE si invers. Iata de ce, de ani de zile, OLAF incearca sa sensibilizeze purtatorii de cuvant si directorii serviciilor de comunicare sa-si deschida portile si sa ofere maximum de asistenta si jurnalistilor straini.
Sa luam un caz concret: un coleg roman face o ancheta pe un posibil caz de frauda si unele legaturi il trimit, sa spunem, spre Portugalia. Cum face pentru a beneficia de serviciile Retelei de comunicatori? Cum putem fi siguri ca membrul portughez al retelei va da un raspuns pozitiv cererii colegului meu si-i va deschide portile necesare catre serviciile de politie, ale procuraturii, catre serviciile de informatii...
Responsabilitatea acestui raspuns revine intotdeauna autoritatii nationale. In cazul evocat, revine colegului portughez care va trebui sa se conformeze regulilor si procedurilor in vigoare in tara sa. Dar, gratie muncii comune din reteaua de comunicatori anti-frauda, colegul portughez stie deja ca are obligatia sa deschida la maximum posibil portile in cazul unei asemenea cereri. Dar, daca acest lucru se dovedeste necesar, OLAF poate interveni pentru ca, intr-un caz specific, sa incurajeze membrii retelei noastre sa colaboreze cu ziaristul in cauza. Daca acesta se va lovi de greutati serioase in munca lui, obstacole care nu sunt justificabile prin regulile de protectie a anchetei si respectul legislatiei nationale, OLAF, chiar daca nu are, in mod evident, nici un fel de posibilitate de constrangere directa, va putea interveni pentru a cere colegului din tara respectiva ratiunile pentru care ziaristul roman nu a fost ajutat. As dori sa adaug ca ziaristii romani pot accesa lista membrilor retelei noastre, au toate coordonatele de contact ale acestora, numere de telefon, numere de GSM, fax, adrese e-mail, cateodata si fotografiile acestora.
Problema credibilitatii
Deci, suntem siguri ca va exista un raspuns...
Da, va exista un raspuns. In conformitate cu linia noastra de actiune, acest raspuns nu poate fi o minciuna, deoarece filosofia unanim acceptata de toti membrii nostri este de a nu minti, dar un serviciu public are si datoria ca, in unele cazuri, sa spuna "fara comentarii".
Exista si probleme legate de credibilitatea jurnalistului? Va intereseaza cine anume va adreseaza intrebarile?
Este evident ca raporturile intre serviciile de ancheta si jurnalisti, asa cum s-a discutat pe larg in cadrul seminarului nostru din Romania, este un raport care se bazeaza pe o incredere si un respect reciproc. Respectul reciproc se bazeaza pe relatia pe care o avem stabilita cu organizatiile internationale ale jurnalistilor, in principal cu Federatia Internationala a Jurnalistilor. Serviciile de ancheta din toate tarile democratice trebuie sa respecte independenta presei si munca jurnalistilor. Pe de alta parte, ceea ce am solicitat organizatiilor profesionale ale jurnalistilor este ca, in limita posibilitatilor, sa verifice respectare valorilor deontologice specice profesiunii de jurnalist. Jurnalistii trebuie sa inteleaga ca serviciile de ancheta nu se pot sustrage respectarii stricte a obligatiilor ce le revin prin lege; daca exista informatii pe care nu le putem da, pe care ne este interzis sa le dam, atunci in nici un caz serviciul de ancheta nu poate lasa sa se scurga asemenea informatii. Asta in ce priveste respectul reciproc al obligatiilor specifice fiecarei parti. In ce priveste increderea, asta este deja o alta poveste. Ea se creeaza in fiecare caz in parte, in timp. Nu putem acorda o incredere totala tuturor, un fel de permis in alb. Relatia se bazeaza pe capacitatea umana si profesionala a comunicatorului ales de serviciul de ancheta de a castiga increderea interlocutorului sau, dar si pe capacitatea ziaristului de a castiga, prin calitatea prestatiei sale profesionale, increderea serviciului de ancheta.
Reteaua de comunicatori
Va fi important pentru dvs, pentru colegii din reteaua de comunicatori, daca jurnalistul roman va fi si in posesia Cartii Internationale de Presa eliberate de Federatia Internationala a Jurnalistilor, reprezentata in Romania de MEDIASIND? Poate sa fie asta o garantie suplimentara privind recunoasterea internationala a statutului sau de ziarist profesionist?
Este absolut evident faptul ca, atunci cand vorbim despre increderea reciproca, argumentul apartenentei la Federatia Internationala a Jurnalistilor, cea mai mare organizatie profesionala din lume a breslei dvs., reprezinta o garantie la nivel superior. Trebuie sa realizam faptul ca serviciile de ancheta nationale sunt mereu sub o mare presiune si nu exista intotdeuna convingerea ca intrebarile care ajung acolo din partea unor ziaristi apartin intr-adevar unor profesionisti recunoscuti ca atare. Trebuie facut un minimum de cercetari si este limpede ca un ziarist care se prezinta si ca membru al FIJ da o garantie suplimentara de care in mod sigur se tine seama.
Cator ziaristi romani de investigatie le-ati asigurat pana acum o pregatire suplimentara de specialitate la OLAF?
In ce priveste Romania, actiunea organizata de MEDIASIND si IFJ a fost prima de acest gen. Dar, in masura posibilitatilor sale (destul de restranse mai ales in acest domeniu), OLAF isi manifesta, asa cum spuneam si la Bucuresti in discutia pe care am avut-o cu colegii dvs. din departamentul investigatii al ziarului ZIUA, deschiderea completa pentru a organiza cursuri de pregatire specializata pe lupta impotriva fraudei, impreuna cu MEDIASIND si Federatia Internationala a Jurnalistilor. Deschiderea noastra catre presa din Romania este sincera si totala.