Referendumul organizat duminica trecuta in Transnistria a inregistrat un scor zdrobitor in favoarea continuarii drumului spre independenta a nerecunoscutei republici din stanga Nistrului si a intrarii ulterioare a acesteia in componenta Federatiei
Referendumul organizat duminica trecuta in Transnistria a inregistrat un scor zdrobitor in favoarea continuarii drumului spre independenta a nerecunoscutei republici din stanga Nistrului si a intrarii ulterioare a acesteia in componenta Federatiei Ruse. Potrivit Biroului Electoral Central de la Tiraspol, peste 97% din electorat a votat impotriva reintegrarii in componenta Republicii Moldova si doar 2,3% pentru. Unirea "liber consimtita" cu Rusia s-ar putea, insa, sa nu se produca niciodata, cu toate ca transnistrenii o asteapta din clipa in clipa. Au fost, se pare, indusi in eroare de autoritatile de la Tiraspol, care, in campanie, nu au pomenit despre reticentele Moscovei. O campanie in stil sovietic. (Miruna MUNTEANU)
Smirnov la referendum
Referendumul a inceput la orele 7.00 dimineata, la centrul de votare situat in Palatul Republicii din Tiraspol. Pana la orele 10.00, orchestra simfonica a Republicii Moldovenesti Transnistrene a interpretat de zece ori marsul din Carmen. Aceasta era muzica pe care cel mai important alegator al Transnistriei, presedintele Igor Smirnov, urma sa se apropie de urna. Si asa s-a si intamplat - intr-un final. Smirnov si sotia sa si-au facut aparitia inconjurati de un mare numar de garzi de corp. Smirnov si-a primit buletinul de vot si a petrecut ciudat de mult timp pentru a-l citi.
"Trebuie sa raspundeti la ambele intrebari" - s-a oferit cineva sa-l ajute. Presedintele a zambit condescendent. Intrebarile erau: "Sustineti cursul spre independenta al Transnistriei, urmata de unirea liber consimtita a acesteia cu Federatia Rusa?" si "Considerati acceptabila renuntarea la independenta Transnistriei, urmata de intrarea in componenta Republicii Moldova?"
Presedintele Igor Smirnov a parasit cabina de vot cu o mina satisfacuta. Corespondentul "Kommersant", Mihail Zigar, il astepta langa urna cu o intrebare premeditat provocatoare: "Igor Nikolaevici, inainte de referendum le-ati promis oamenilor ca Transnistria va deveni parte a Rusiei. Daca acest lucru nu se intampla - si probabil ca asa va fi - alegatorii nu vor simti ca au fost mintiti?" Presedintele a ramas tacut pentru un moment.
"Kommersant a fost probabil cel care a promis asta", a spus el in cele din urma. "Daca cititi prima intrebare a referendumului, vedeti ca aceasta vorbeste despre posibilitatea unei uniri liber consimtite. Voi, in treacat fie spus, il numiti intotdeauna un referendum privind independenta. Insa independenta noastra a fost deja confirmata prin procesul care s-a desfasurat intre anii 1991-1995, cand s-a format Republica Moldoveneasca Transnistreana. Prin urmare, ati formulat o intrebare care nu corespunde realitatii."
Jurnalistul Mihail Zigar a continuat cu intrebarile: "Credeti ca Rusia va recunoaste curand Republica Moldoveneasca Transnistreana (PMR)?"
"In orice caz, a acorda recunoasterea este treaba personala a fiecarui stat" - si-a luat Smirnov un moment pentru a se calma. "Principala chestiune este ca referendumul se desfasoara conform canoanelor, lucru care va fi confirmat de observatori. In privinta recunoasterii... ei bine... ne-ar placea sa fie recunoscut..." Cineva il intreaba cum a votat.
"Nu va pot spune. Am votat pentru lucrul de care am fost mereu convins. Am votat asa cum voteaza toata lumea. Dar daca cineva a votat impotriva, ei bine, eu respect alte opinii. Nu trebuie sa va ganditi numai la ziua de azi si la avantajele mici. Am votat corect. Am votat ca transnistrean".
"Igor Nikolaevici" a continuat corespondentul "Kommersant", "nu vi se pare ca inainte de referendum a fost dusa o campanie foarte agresiva? La televizor s-au straduit foarte tare sa-i convinga pe alegatori cum sa voteze..
"Profesia va obliga probabil sa urmariti toate acestea" - a raspuns Smirnov. "Insa eu lucrez si nu am timp decat pentru stiri. Alegerile si referendumurile se desfasoara mereu in mod diferit. Uneori, partidele si miscarile incalca legea si codul electoral in mod deschis. Acest lucru nu s-a intamplat aici".
Problema Ucrainei, la urmatorul plebiscit
Jurnalistii ucraineni au intrebat de ce referendumul nu a inclus si o intrebare privind unirea Transnistriei cu Ucraina.
"Aceasta problema se va pune la urmatorul refendum" - a raspuns Smirnov. El a precizat: "Nu va fi, insa, vorba despre unificare, ci despre despre calitatea de membru asociat. Ucraina nu este succesorul legal al Uniunii Sovietice. Succesorul - si nu numai in privinta datoriilor sale - este mareata Rusie. Si noi ne indreptam catre ea".
"Ati mentionat cetatenii rusi care traiesc in Transnistria", a intervenit Zigar. "Permiteti-mi sa va adresez o intrebare personala. Aveti cetatenie rusa?"
Smirnov a facut din nou eforturi sa-si pastreze calmul. "Da, desigur, sunt cetatean rus. Am fost de la bun inceput, imediat ce s-a format republica. Am fost fortati sa introducem dubla si tripla cetatenie, pentru a le permite cetatenilor nostri sa calatoreasca pentru a-si vizita rudele din afara granitelor".
Propaganda Tiraspolului
Campania premergatoare referendumului a fost complet unilaterala.
"Stimati alegatori, va reamintesc ca este simplu sa votati pentru unificarea cu Rusia", explica un crainic la televiziunea de stat. "Trebuie sa votati la a doua intrebare impotriva Moldovei". Urmau apoi stiri, reportaje si interviuri, toate menite sa atraga noi simpatii pentru Moscova.
"Stiti", le intreaba prezentatorul pe doua studente, "ca Rusia este singura tara care ne-a oferit ajutor in timpul blocadei economice?"
La stirile de seara, este difuzat un reportaj din satul Papenki. "Miscarea Pentru Unitate cu Rusia" a venit la un orfelinat de aici, care a fost inaugurat special pentru referendum. Copii cu varste cuprinse intre cinci si sase ani sunt aratati tinand in maini stegulete pe care scrie "Pentru Unirea cu Rusia". Un barbat le spune: "v-am adus linoleum si instalatii sanitare...". in urmatoarea secventa, orfanii aplauda fericiti si isi flutura steagurile.
"Aceasta este asa, o abordare buna de campanie", relateaza activistul Stas. "Mergem la casele de copii si le aducem daruri".
Joi a fost organizat si un mare concert la stadionul din Tirapsol, in cinstea viitoarei uniri cu Rusia. Presedintele Smirnov a indemnat publicul sa "ramana credincios testamentului parintilor si bunicilor" si sa fie mereu alaturi de Rusia. Pe stadion, membrii ai miscarii de tineret "Progresul", au scandat "Smirnov-Rusia-PMR" si "Rusia-Putin-PMR".
"Am fondat miscarea de tineret anul trecut, pentru a stopa buldozerul potrocaliu" - explica un tanar participant. El adauga: "Exista o reala amenintare ca Statele Unite sa incerce sa puna la cale in Transnistria o revolutie portocalie, iar noi a trebuit sa impiedicam acest lucru". Intrebat de ce s-a alaturat miscarii, adolescentul raspunde mirat: "Ce vrei sa spui? Sunt un patriot al Rusiei. Am aproape aceeasi varsta ca PMR. Republica noastra are 16 ani, eu am 18. Am crescut cu ideea ca patria mea este Rusia."
"Dar Rusia recunoaste oficial PMR ca parte a Moldovei", puncteaza reporterul. "Acesta este motivul pentru care a fost necesar referendumul. Pentru ca Rusia sa inceteze sa fie timida si sa ne recunoasca".
Doctrina Lukianov
Membrul Dumei ruse de Stat, Viktor Alksnis, prezent si el pe stadion, si-a exprimat convingerea ca Moscova va recunoaste in cele din urma Transnistria. Si a aratat ca a stat la originea aceastui proces. "Eu sunt una dintre sursele republicii", a spus el. "Totul a pornit la inceputul anilor 1990, cu asa-numita doctrina Lukianov, care a fost elaborata de un grup unionist al membrilor Parlamentului. Eu am fost unul dintre autorii doctrinei. In esenta, i-am oferit Rusiei oportunitatea de a-si mentine influenta pe tot cuprinsul fostei Uniuni Sovietice. Acest lucru poate fi obtinut numai prin sustinerea sentimentelor separatiste din fostele republici sovietice, creand astfel asa-numitele puncte fierbinti".
Alksnis nu este totusi multumit de Transnistria. El nu este convins ca autoritatile doresc intr-adevar recunoasterea republicii.
"Cat de mult s-au schimbat toate de cand am pornit lucrurile" - a comentat el. "Imi amintesc inceputul anilor 1990. Atunci exista entuziasm. Exista un sentiment al revolutiei. Sentimentul victoriei in razboi... Acum, nu a mai ramas nimic din asta si lucrurile s-au schimbat mult. Acum banii decid totul".
"Revolutionari" si steaguri arse
"Referendumul va avea, dupa toate probabilitatile, anumite consecinte" - sustine Dmitri Soin, fost angajat al serviciilor speciale transnistriene. El explica: "Dupa incheierea sa, prezenta rusa in Transnistria va creste. Insa principalul este ca, dupa referendum, intregul dialog cu Moldova se va incheia".
Soin este unul dintre artizanii referendumului si responsabil cu "ideologia". Este supranumit "Vladislav Surkov al Transnistriei". Comparatia il flateaza. Soin se mandreste si cu faptul ca, la Chisinau, au fost deschise mai multe dosare penale impotriva sa.
"Baietii din Chisinau au mai multa ambitie decat potential", spune el cu un zambet satisfacut.
Soin este un inovator. El a introdus in Transnistria noi tehnologii politice, care au fost testate cu succes in alte tari. Una dintre creatiile sale este miscarea de tineret Proriv, copiata dupa modelul miscarilor Pora din Ucraina si Otpor din Serbia. Membrii sai poarta steaguri galbene cu imagini negre ale lui Che Guevara. Scoala de conducere politica fondata de Soin este numita tot dupa Guevara. El si asociatii sai se considera o forta revolutionara, insa ei sustin tot ce fac actualele autoritati, conduse de Smirnov.
Revolutionarii ii detesta pe oponentii regimului de la Tiraspol si pe liderii din Moldova. Inainte de referendum, membrii miscarii au dat pentru locuitorii Tiraspolului si pentru jurnalistii straini un adevarat spectacol, incendiind steaguri moldovenesti si efigia presedintelui moldovean Vladimir Voronin. "Desfasuram propriile noastre evenimente" - spune Soin cu mandrie. "Nu traim din finantarea statului".
"Ce bani folositi pentru a face toate acestea?"
"Exista prieteni ai clubului Progres. Gasim intelegere la nivelul administratiei ruse, de exemplu", s-a destainuit revolutionarul. "Anul trecut, ne-am intalnit cu Modest Kolerov (presedintele departamentului pentru problemele tarilor CSI din cadrul Administratiei Prezidentiale ruse)".
Moscova trebuie doar sa dea semnalul
Un alt organizator din umbra al referendumului este ministrul transnistrean de Externe, Valeri Litkai. El a trebuit sa preia rolul de lider al Miscarii pentru Unitatea cu Rusia. Miscarea, fondata pe bani rusesti, a aparut cu o luna si jumatate inaintea plebiscitului si a fost principalul propovaduitor. Litkai s-a intalnit cu ziaristii la Ministerul de Externe si nu s-a sfiit sa recunoasca faptul ca urmeaza ordinele Moscovei.
"De ce as fi timid? Este pur si simplu vorba despre faptul ca nu existau conditii inainte de investirea banilor in miscare. Moscova nu a trebuit decat sa dea semnalul si a inceput".
"Miscarea pentru Unitate cu Rusia" este fondata de intreprineri transnistrene care au fost achizitionate de oameni de afaceri din Rusia in decursul privatizarilor din ultimii ani. De exemplu, uzina moldoveana Metal si statia electrica a districtului de stat moldovean (achizitionata de RAO EES) se numara printre finantatori.
Unirea cu Rusia mai are de asteptat
Jurnalistii de la Kommersant au incercat sa afle de la ministrul transnistrean de Externe ce se va intampla dupa ce oamenii vor opta pentru "unificarea liber consimtita cu Federatia Rusa" si vor respinge "intrarea in componenta Republicii Moldova". Din explicatia lui Litkai nu se intelege mare lucru.
"Unii cred ca facem un referendum si maine cerem sa devenim o parte a Rusiei" - a spus el. "Eu le explic ca acest lucru nu poate fi facut acum. Nu putem emite nici un fel de decrete cu privire la alaturarea la Rusia. Experienta Uniunii Europene demonstreaza ca sunt necesari 10-15 ani pentru procesul de integrare si numai apoi este posibila aderarea. Noi ne aflam la inceputul acestui drum".
"De ce nu s-a scris undeva <<votati astazi si va trebui sa asteptati intre cinci si sapte ani pentru a deveni o parte a Rusiei>>?"
"Nimeni nu a intrebat cand ne vom uni. Prin urmare, nu era necesar sa scriem asta. Daca m-ar fi intrebat pe mine, le-as fi spus. Dar nu au intrebat. Partidul nostru le va explica oamenilor acest lucru. Vom raspunde pentru pozitia pro-rusa, pentru ca imediat dupa inceperea referendumului vom incepe sa vorbim despre un calendar. Nu exista termene limita. Daca ajungem la nivelul de trai din Rusia in decurs de sase luni, aceste probleme vor fi rezolvate in acest interval. Daca am putea aduce cu noi in Rusia cateva zeci de miliarde de dolari, ei ne-ar invita instantaneu."
Precedentul Kosovo si greselile Chisinaului
Deputatul Andrei Kokosin, presedintele Comitetului pentru Afaceri Externe din cadrul Dumei de Stat, considera ca problema Kosovo, care va fi supusa atentiei Adunarii Generale a ONU, a exercitat o mare influenta asupra deciziei transnistrenilor - noteaza RIA Novosti.
De altfel, Kokosin considera ca exemplul Kosovo va influenta destinul statelor nerecunoscute de pe teritoriul fostelor republici sovietice. In plus, crede expertul, referendumul din Transnistria este consecinta unei serii de greseli comise de Chisinau.
In ceea ce priveste urmarile juridice ale plebiscitului transnistrean, deputatul rus a aratat ca "bilantul referendumului trebuie luat in considerare; este un element de realitate politica".
"Rusia nu trebuie sa vada in Moldova un dusman, asa cum s-a intamplat cu Letonia sau Georgia" - a declarat pentru Rosbalt seful serviciului de planificare strategica a Asociatiei de colaborare cu strainatatea apropiata, Aleksandr Sobianin.
Sobianin a explicat ca in acest moment continua procesul de creare a unui singur stat roman, dar in Moldova exista forte politice care se opun unirii cu Romania. "Acum este important sa nu se ofere un pretext pentru intrarea in NATO si sa fie sustinute fortele politice moldovenesti <<sanatoase>>", a afirmat expertul.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.