Ministrul Justitiei, Monica Macovei, arata ca intr-o actiune in regres fata de un magistrat trebuie sa se dovedeasca reaua-credinta a acestuia, procedura fiind complexa ceea ce ar garanta ca nu se vor comite abuzuri. Nemultumirea magistratilor referitoare la introducerea abaterii disciplinare si la obligativitatea actiunii in regres a fost unul dintre subiectele discutate de ministrul Monica Macovei cu baroana Catherine Ashton, secretar de stat in Ministerul britanic pentru Afaceri Constitutionale. Potrivit Mediafax, Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) ameninta cu declansarea unui protest, incepand din 25 septembrie, daca pana la sfarsitul saptamanii nu vor fi abrogate articolele de lege introduse prin Legea numarul 356/2006 referitoare la raspunderea disciplinara a magistratilor. In opinia AMR, recentele modificari legislative aduse prin Legea 356/2006 publicata in Monitorul Oficial 677/2006 si care vizeaza articolul 99 litera h din Legea 303/2004 si articolul 507 din Codul de procedura penala (Cpp) "aduc grave atingeri la independenta actului de justitie, acesta riscand sa devina in Romania, un simplu principiu de drept, un concept pur teoretic". "Independenta justitiei este fundamentul oricarui stat de drept, iar garantarea sa trebuie sa fie facuta prin Constitutie si legi, toate institutiile guvernamentale si de orice natura avand obligatia de a o respecta", se arata intr-un comunicat al AMR, al carei presedinte este judecatoarea Viorica Costiniu. In replica, ministrul Justitiei sustine ca amendamentele criticate au fost introduse de parlamentari, iar AMR si Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ar fi putut participa la dezbateri, pentru a impiedica adoptarea acestor prevederi.
Lipsa de reactie din partea AMR si CSM
"Aceste doua amendamente nu au fost ale Ministerului Justitiei, ele au intervenit in procesul legislativ. Cel cu obligativitatea actiunii in regres este amendamentul doamnei Norica Nicolai, adus la Senat, iar cel cu incalcarea normelor de procedura fiind abatere disciplinara este un amendament al lui Eugen Nicolicea - PSD - din Camera Deputatilor", sustine Macovei. Ea precizeaza ca aceste amendamente au fost discutate in sedinte publice "cu multe luni in urma". "Prin urmare mi se pare un protest tardiv si neprofesionist si lipsit de eficienta. De ce nu au venit reprezentantii profesiei in Parlament la aceste dezbateri sa isi spuna punctul de vedere? Aceste modificari au intrat in vigoare cu mult timp in urma, ele au fost promulgate acum doua luni, deci nu inteleg care este rostul si eficienta protestului de astazi. De ce nu au venit - repet - in Parlament, nu au fost Ordonante de Urgenta, nu s-a facut peste noapte - sa-si spuna parerea. Mai ales ca eu am avertizat - si pe doamna Costiniu, si CSM - in legatura cu aceste amendamente, in special pe cel cu incalcarea normelor de procedura, la care eu m-am opus in Parlament si in plenul Camerei. Dar numai eu! CSM a tacut; AMR a tacut si acum protesteaza, dar ineficient. Daca veneau in procesul legislativ poate aveau o sansa si ei sa ii convinga pe parlamentari sa faca altfel", a declarat Monica Macovei. In ceea ce priveste obligativitatea actiunii in regres, Macovei a aratat ca raspunderea magistratului se angajeaza dupa o procedura complexa, care garanteaza ca nu vor fi abuzuri. "Dupa ce se stabileste ca statul are de pilda de platit persoanei X o suma de bani dintr-o cauza judiciara, magistratul nu va putea sa fie automat obligat la plata, ci va trebui ca reaua-credinta sau grava neglijenta sa i se dovedeasca fie intr-un proces penal, gen abuz in serviciu, fie ca sanctiune disciplinara ramasa definitiva la Inalta Curte de Casatie si Justitie", a spus ministrul Macovei. Abia dupa o solutie disciplinara in care sa se decida ca procurorul sau judecatorul reclamat a actionat cu rea-credinta sau grava neglijenta se poate pune problema raspunderii civile. "Mi se pare ca sunt absolut suficiente garantii ca sa nu se ajunga la obligarea lor - cum sa zic - in mod abuziv la plata", a mai spus Macovei.
Responsabilitatea deciziei
Potrivit AMR, modificarile articolului 507 din Codul de procedura penala - care instituie obligativitatea exercitarii actiunii in regres impotriva magistratului in toate cazurile in care statul a fost condamnat de catre o instanta internationala ori a fost obligat la repararea pagubei - constituie masuri ale puterii executive si legislative susceptibile de a pune in pericol insasi independenta judecatorilor. Asociatia magistratilor considera ca aceste modificari legislative nu vor rezolva cazurile in care statul roman a fost condamnat de catre o instanta internationala, iar erorile judiciare sunt determinate de cadrul legislativ fluctuant si incoerent ori de volumul mare de munca. "Condamnarile Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului au fost generate, in marea majoritate a cazurilor, de climatul de insecuritate juridica datorat lipsei de coerenta si fluctuatiei pe plan legislativ, expres retinut de Curte in mai multe hotarari de condamnare a Romaniei, paragrafele din hotararile prin care se retine incalcarea de catre statul roman a obligatiei pozitive de a reactiona in timp util si cu coerenta in ceea ce priveste probleme de interes general, fiind sugestive", mai precizeaza membrii AMR.
"Curtea considera ca lipsa de coerenta pe plan legislativ si divergentele de jurisprudenta sunt susceptibile sa creeze un climat general de incertitudine si nesiguranta juridica" - potrivit sentintei data de CEDO in procesul Paduraru contra Romaniei. In replica ministrul Justitiei sustine ca unele decizii de condamnare se refera la carente legislative, dar "foarte multe" se refera la acte, la decizii ale judecatorului sau procurorului. "Am sa va dau un exemplu: cazul Rotaru versus Romania, unde avem ambele - o combinatie de lege insuficient de clara, dar si judecator de curte de apel care a uitat sa se pronunte pe un capat de cerere a reclamantului, de pilda. Si asta nu a fost un proces echitabil. Sau cazurile in care ziaristii au fost condamnati. (...) Rezolvam problemele daca privim adevarul in fata: au fost si solutii in care magistratii au gresit in raport cu Conventia Europeana. Nu mai spun de toate cazurile de rele tratamente unde dosarele s-au inchis la Parchetele militare pe vremea aceea cu neinceperea urmaririi penale fata de politisti. Invariabil. Evident este o solutie data de un procuror roman. Deci lucrurile sunt impartite: in cateva cazuri legea e de vina, in altele solutiile magistratilor", a declarat Monica Macovei, in cadrul intalnirii cu baroana Catherine Ashton, magistrati si jurnalisti. (D.E.I.)