Arhivele Nationale au intrat pe scena publica prinse in conflictul dintre Palatele Victoria si Cotroceni. Miza condamnarii comunismului este de natura sa aduca un important capital politic - iar Arhivele Nationale, in calitate de pastratoare a arhivei Comitetului Central al Partidului Comunist Roman au devenit o tinta politica. In prezent exista trei proiecte de lege privind Arhivele Nationale: unul apartine Ministerului de Interne, unul Ministerului Culturii si Cultelor, iar al treilea a fost depus la Camera Deputatilor de Lavinia Sandru. Ultimele doua proiecte vizeaza politizarea Arhivelor Nationale: conducatorul acestora urmeaza sa nu mai fie functionar public, ci sa fie numit pe criterii politice. In loc sa devina cu adevarat publice, arhivele comunismului vor intra in vartejul intereselor de partid. Numitii politici vor actiona la arhiva CC al PCR asa cum au actionat la arhiva fostei Securitati in calitate de filtre. Ziarul ZIUA face apel la publicarea arhivei CC al PCR dintre anii 1944-1989 in lipsa oricarei influente politice. Arhiva CC al PCR contine dosarele de cadre ale tuturor celor transformati in democrati dupa decembrie 1989.
Dedesubturi politice
Ministrul Culturii si Cultelor Adrian Iorgulescu a lansat o propunere legislativa pentru o noua lege a arhivelor. Proiectul Iorgulescu a fost dezbatut ieri in public la sediul ministerului in prezenta a numerosi istorici si cercetatori, ca si a reprezentantilor Arhivelor Nationale.
Proiectul Iorgulescu se suprapune peste alte doua initiative care au exact acelasi subiect: una venind din partea Ministerului Administratiei si Internelor, alta sustinuta in Camera Deputatilor de Lavinia Sandru. Practic, razboiul dintre palatele Cotroceni si Victoria a coborat pana la nivelul arhivelor. Proiectul de lege pentru Arhivele Nationale propus de MAI (condus de un ministru PD, Vasile Blaga) obtinuse avizele celorlalte ministere implicate - mai putin pe cel al Ministerului Culturii si Cultelor. La MCC, liberalul Iorgulescu a refuzat avizarea unui proiect venit de la un ministru PD-ist si a venit cu un contraproiect propriu. Miza prezentata public este cea a deschiderii arhivelor comunismului - respectiv arhivele Partidului Comunist Roman, aflate in pastrare la Arhivele Nationale. In spetele proiectelor se afla o adevarata cursa a condamnarii comunismului. La Cotroceni s-a infiintat o Comisie de analizare a crimelor comunismului - iar la Palatul Victoria si-a facut aparitia un Institut.
Mai mult, intre cercetatorii istoriei recente a Romaniei au aparut invidii: Comisia Tismaneanu are acces nelimitat la orice fel de arhive si profita din plin (chiar presedintele Basescu a remarcat ca s-au facut zeci de mii de copii care vor fi folosite in studii ulterioare, chiar daca acestea nu au legatura cu condamnarea comunismului) - in vreme ce marea masa a cercetatorilor se plang de lipsa de acces la fondurile documentare.
Politizarea arhivelor
In prezent, Arhivele Nationale functioneaza pe baza Legii 16 din 1996, institutia aflandu-se in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor. Angajatii Arhivelor Nationale sunt functionari publici, conducerea institutiei fiind numita prin concurs in conformitate cu Legea functionarului public.
Proiectele paralele propuse pentru modificarea legislatiei existente prevad o politizare a institutiei - numirile in functiile de conducere urmand sa fie facute pe criterii politice. Astfel, proiectul Iorgulescu prevede la art. 11 ca "Arhivele Statului sunt conduse de un director general cu rang de secretar de stat in Ministerul Administratiei si Internelor, numit de primul-ministru, la propunerea ministrului administratiei si internelor si a ministrului culturii si cultelor, pentru un mandat de 6 ani".
Proiectul Laviniei Sandru prevede trecerea Arhivelor Nationale in subordinea Parlamentului. Conducerea institutiei ar urma sa fie asigurata de un Consiliu Stiintific format din 11 membri, al carui presedinte va exercita functia de director general al arhivelor. "Membrii Consiliului Stiintific sunt numiti in functii prin votul majoritatii deputatilor si senatorilor reuniti in sedinta comuna a celor doua camere ale Parlamentului. Presedintele Consiliului Stiintific este directorul general al Arhivelor Nationale". Practic este impus modelul CNSAS unde exista un filtru politic format din membrii Colegiului. Astfel, arhivele partidului comunist urmeaza sa fie in continuare controlate de actualele partide politice.
Iorgulescu: fara miza politica
Academicianul Dan Berindei a solicitat ieri in cadrul dezbaterii publice de la MCC depolitizarea acestui proiect de lege si includerea in textul sau a unor prevederi clare in ceea ce priveste securizarea si modul de pastrare a documentelor care alcatuiesc fondul Arhivelor Nationale. "Sa nu se dea un caracter politic acestei legi. Ea trebuie sa porneasca de la o realitate existenta. Aceste arhive exista, functioneaza. Ele trebuie sa fie puse intr-o stare de pastrare adecvata. Sa fim sinceri, exista mijloace ca un dosar sa se subtieze si sa se retuseze", a declarat Dan Berindei.
"Nu cred ca problema noastra este legata de documentele de acum, ci de documentele din vremea celui impuscat. Obiectivul celor care au lucrat la acest proiect este de a pune arhivele PCR, UTC si arhivele Cultelor la dispozitia persoanelor juridice sau fizice interesate", a declarat Adrian Iorgulescu. Ministrul a sustinut ca proiectul sau nu are "o miza politica".
Proiectul de act normativ al MCC intentioneaza sa schimbe si modul de structurare a institutiei Arhivelor Nationale. Astfel, structura centrala a Arhivelor va fi in subordinea MAI, in timp ce arhivele judetene, respectiv Arhivele Municipiului Bucuresti vor trece in subordinea Consiliilor Judetene si a Consiliului Municipiului Bucuresti. Legea permite si ca persoanele care au documente importante sa le poata da statului.
Dezbatere aprinsa
Proiectul de lege a arhivelor, elaborat de Ministerul Culturii si Cultelor a provocat ieri controverse aprinse intre istorici si cercetatori. Proiectul MCC a fost elaborat de un grup de lucru format din: Virgil Nitulescu, secretar de stat in MCC, Marius Diaconescu, Andrei Pippidi, Bogdan Murgescu, Marius Oprea si Alexandru Jipa Teodoros. Ministerul Justitiei a asigurat consilierea juridica. Cercetatoarea Georgeta Filitti a criticat proiectul MCC afirmand ca "Inventam apa calda - exista o lege care functioneaza, dece trebuie sa schimbam numele institutiei? Ne-ati atras atentia sa vorbim de principii, eu spun ca aceasta lege are un singur scop: ca niste formatori actuali de opinie sa aiba acces imediat la arhivele PCR, a mai existat asa ceva cand se cerea publicarea arhivelor regimului burghezo-mosieresc".
Termene de pastrare contestate
In viziunea cercetatorilor istoriei recente a Romaniei principala problema a actualei legi a Arhivelor Nationale este reprezentata de termenele in care documentele sunt date in cercetare. Astfel, conform legii actuale a arhivelor documentele pot fi date in cercetare doar la 30 de ani de la crearea lor - cel mai scurt termen posibil. Astfel, un cercetator nu poate vedea decat dosare din 1976 din arhiva CC al PCR. La toate acestea se adauga si lipsa de personal, documentele neputand fi puse in circuitul stiintific decat dupa ce au fost inventariate - iar reprezentantii Arhivelor Nationale sustin ca nu sunt destui oameni pentru a inventaria documentele comuniste.
In alte tari europene documentel pot fi date astfel in cercetare: Franta - 30 de ani de la creare; Marea Britanie - 30 de ani de la creare; Suedia- 35 de ani de la creare; Italia - 40 de ani de la creare; Germania - 30 de ani de la creare. Istoricul Andrei Pippidi a sustinut in cadrul dezbaterii de la MCC ca avand in vedere situatia particulara a Romaniei arhivele PCR ar trebui sa fie accesibile imediat.
In ceea ce priveste termenele de consultare a documentelor din arhive, in proiectul prezentat de MCC acestea vor respecta normele internationale. In acest sens, vor ramane secretizate documentele medicale ale persoanelor si documentele considerate ca avand statutul de "secret de stat". Astfel, documentele personale si fisele medicale vor fi interzise la lectura publica pe o perioada de 100 de ani, respectiv 150 de ani, restul documentelor din Arhiva Operativa, care in prezent sunt secretizate pe o durata de 30 de ani, urmand sa fie libere accesului publicului.
Intimitate si viata privata
Potrivit consilierului MCC Virgil Nitulescu, proiectul de lege a pornit si de la prevederile Legii 544 privin accesul la informatiile de interes public. "Un document aparut astazi, anul trecut sau acum 15 ani, intr-o institutie publica este accesibil oricui, potrivit prevederilor Legii 544. In aceste conditii am constatat ca termenul de 30 de ani nu se mai justifica, intrand in contradictie cu Legea accesului la informatiile de interes public", a declarat Virgil Nitulescu. In ceea ce priveste secretizarea documentelor private si a celor medicale, Nitulescu a precizat ca se vor respecta prevederile si termenele impuse la nivel european.
Conform unui studiu intocmit de un grup de experti la nivelul Comisiei Europene, intitulat "Arhivele in Uniunea Europeana" se arata ca: "toate legislatiile si reglementarile nationale europene contin dispozitii care restrang accesul la anumite documente pentru a proteja anumite drepturi si interese legitime ale persoanelor, ale colectivitatilor, ale operatorilor economici, ale statului. Documentele pot fi grupate in trei categorii principale care privesc: protectia vietii private a persoanelor, protectia intereslor statului si a securitatii publice, protectia intereselor economice ale persoanelor sau operatorilor economici".
Pretextul comunismului
Un capitol aparte al dezbaterii de ieri a vizat arhivele regimului comunist. Potrivit proiectului de act normativ, toate documentele structurilor de stat ale PCR, precum si cele ale organizatiilor profesionale sau sindicale emise si stocate intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989 vor constitui Arhiva Regimului Comunist si vor trebui facute publice.
"Nu sunt de acord ca directorul general si directorul adjunct sa fie numiti pe criterii politice, ci prin concursuri reale", a spus Marius Diaconescu, profesor la Universitatea de Istorie a Universitatii Bucuresti, unul dintre initiatorii proiectului de lege. El a precizat ca actul normativ a fost modificat fata de forma initiala in care a fost gandit in urma cu peste un an.
Totusi, multi dintre cei prezenti la dezbatere au sustinut ca nu ar trebui ca arhivele PCR sa constituie un capitol separat in proiectul de lege, intrucat se dovedeste doar un interes politic, acela de a scoate dosarele unor oameni aflati in prezent in planul politic. "Arhivele sunt bunuri culturale, nu conteaza ca ele sunt la MCC sau la MAI. Trebuie insa evitat ca ele sa devina o vaca de muls la indemana politicului", a declarat Marius Diaconescu.
CC al PCR - 10 ani la Armata
In decembrie 1989, arhiva Comitetului Central al Partidului Comunist Roman era depozitata in cladirea CC al PCR - ulterior sediu al Senatului Romaniei, in prezent unul din sediile Ministerului Administratiei si Internelor. Printr-o decizie a Consiliului Frontului Salvarii Nationale, arhiva CC al PCR a trecut in responsabilitatea Armatei si nu a Arhivelor Statului, care erau in subordinea Ministerului de Interne. Armata le-a preluat, urmand sa le depoziteze "temporar", pana in momentul in care urmau sa fie predate gestionarului de drept - respectiv Arhivele Nationale.
In aprilie 1992, ministrul Apararii din acel moment, generalul Nicolae Spiroiu, a declarat ca arhiva Comitetului Central va fi pusa la dispozitia Arhivelor Nationale pana la sfarsitul anului. Abia in anul 1995 Armata a inceput sa predea dosare ale PCR - procesul acestei preluari prelungindu-se pana in anul 2000. Practic, Armata a tinut documentele comunismului timp de 10 ani de zile. Arhivele comitetelor centrale judetene de partid nu au fost preluate integral de Arhivele Nationale - principalul motiv fiind lipsa spatiului de depozitare. Practic foarte multe documente ale "judetenelor de partid" zac prin beciuri de primarii.