Saptamana trecuta, Radu Filipescu, presedintele Grupului pentru Dialog Social, a afirmat pentru Europa FM ca a solicitat CNSAS, inca din 2002, cercetarea membrilor GDS insa nu i s-a raspuns nici pana astazi. Interventia sa a venit in contextul in care Sorin Antohi, membru fondator al GDS si membru demisionar al Comisiei Basescu-Tismaneanu, a marturisit ca a fost colaborator al Securitatii si si-a studiat dosarul inca din 2002 la CNSAS. Horia Roman Patapievici, membru al fostului Colegiu al CNSAS, a confirmat faptul ca situatia Antohi a fost cunoscuta oficial din 2002. Ca urmare, Asociatia Civic Media a solicitat Parchetului General inceperea urmarii penale a fostilor membri ai Colegiului CNSAS, acuzati de abuz in serviciu si tainuire a unei informatii in contra interesului public, conform articolului 24 din Legea CNSAS. Dupa deconspirarea lui Antohi, Civic Media si alte voci publice au semnalat prezenta a cel putin inca unui informator al Securitatii in Comisiile prezidentiale si guvernamentale care studiaza comunismul. Civic Media va depune astazi o noua solicitare la CNSAS pentru a se clarifica statutul membrilor Comisiilor dupa expunerea cazului Antohi. In timp ce istoricul Andrei Pippidi, membru al Comisiei Tismaneanu-Basescu, a intervenit in revista "22" cu o "Precizare" in care afirma ca a avut doar "rare contacte cu Securitatea", Marius Oprea, care conduce Institutul din subordinea Guvernului, a afirmat saptamana trecuta in Adevarul ca el crede ca este posibil ca informatiile aparute in ZIUA sa faca referire la Andrei Plesu. Ieri, in exclusivitate pentru ZIUA, Marius Oprea ne-a oferit parerea sa asupra acestui aspect intr-un scurt interviu.
In cazul Plesu proba finala o va furniza CNSAS-ul
Cum va explicati faptul ca Andrei Plesu se adresa, in scris, lui Nicolae Ceausescu, informandu-l despre relatia pe care o avea cu ofiterul de Securitate Vasile Malureanu in dosarul "Meditatia transcendentala"?
Andrei Plesu a facut obiectul unei anchete. Si tot ceea ce s-a intamplat in dosarul "Meditatia transcendentala" trebuie privit in ansamblu si in acel context. Nu cred si nu am nici un fel de dubii in legatura cu neapartenta lui Andrei Plesu la categoria mult blamata a informatorilor Securitatii. Andrei Plesu, ca si mine de altfel, a fost anchetat intr-o situatie speciala. Si eu am fost anchetat, si eu am dat declaratii in fata unui ofiter de Securitate. Asta nu inseamna ca am fost informator.
Nu considerati potrivit ca, inainte de a ne pronunta, CNSAS-ul ar trebui sa analizeze cazul Plesu si sa se pronunte, intr-un sens sau altul, in privinta acestuia?
Eu am spus ca nu cred. Bineinteles ca proba finala o va furniza CNSAS-ul. Dar cunoscand foarte bine ce s-a intamplat in cazul "Meditatia transcendentala", pentru ca am scris despre asta, cunoscand foarte bine situatia tuturor intelectualilor, nu numai a lui Andrei Plesu, care au fost implicati fortat in aceasta actiune de destructurare a intelectualitatii romane, la inceputul anilor '80, de catre Partidul Comunist, nu pot sa-mi imaginez ca Andrei Plesu a fost, intr-un fel sau altul, colaborationist al sistemului. Pentru ca nu a fost vorba de asta. Andrei Plesu a dovedit, dupa parerea mea, faptul ca este unul dintre creatorii, sustinatorii societatii civile. Cred ca Andrei Plesu, in momentul de fata, in acest razboi al dosariadei, este o tinta falsa, anume creata pentru a deturna atentia de la adevarata problema, si anume: ofiterii de Securitate.
Cazul Sorin Antohi si rolul CNSAS
Cum apreciati faptul ca dosarul lui Sorin Antohi a iesit la iveala abia acum si nu in urma cu patru ani, in perioada CNSAS-ului din care facea parte si Andrei Plesu?
Vina este, in special, a serviciilor de informatii din Romania, pentru ca, sa nu uitam, nu toate trebuie sa se sparga in capul lui Onisoru. Bineinteles ca Onisoru este mult vinovat pentru faptul ca nu a actionat pentru ca serviciile de informatii sa predea arhivele fostei Securitati. Dar vina, in esenta, este a structurilor informative din Romania, care au mostenit arhivele fostei Securitati si nu le-au predat. CNSAS-ul s-a aflat in situatia unui croitor fara material, ca sa spun asa. Nu puteau sa instrumenteze dosare sau sa descopere cazuri atata vreme cat nu aveau arhivele. Acest lucru a inceput sa se petreaca dupa ordonanta 16 din februarie, care modifica legea CNSAS.
Insa dosarul Antohi ajunsese la CNSAS in 2002. Asadar fusese vazut, iar CNSAS-ul din care facea parte, la acel moment, si Andrei Plesu a trecut cu vederea cazul...
Aici cred ca e o alta problema. Pentru ca, la momentul respectiv, lista celor verificati din oficiu era una relativ restransa. Sorin Antohi putea sa fie cercetat, sa spunem asa, dar nu reprezenta o prioritate a CNSAS pentru ca ei abia puteau sa verifice politicienii, candidatii. Inclusiv la alegerile locale, daca va aduceti aminte, erau verificati toti consilierii. In atare situatii ei erau super-aglomerati cu astfel de cereri. Nu stiu sa fi existat o astfel de cerere pentru verificarea expresa a lui Antohi. Eu nu vreau aici sa-l disculp pe Antohi. Ba, dimpotriva, dupa parerea mea Sorin Antohi poate sa mai scrie inca 10 scrisori de genul celor pe care le-a scris. Dar cazul lui este mult mai malign decat cel al Monei Musca, este caz-scoala, ca sa spun asa. Mi se pare absolut condamnabil. Sorin Antohi este, de fapt, marea problema, pentru ca a fost creator de modele in tranzitie si a dat note informative. Si ce mi se pare grav este ca Dragos Petrescu - care este omul presedintelui in CNSAS - este recomandarea lui Sorin Antohi. Si este si in Comisia Tismaneanu. Asadar incep sa imi fac probleme legate de onestitatea unora sau altora care fac parte din generatia mea, caci unii au fost educati iata de cine. Cazul Antohi reprezinta o situatie extrem de grava, care nu se poate explica printr-o scrisoare. A recunoscut dupa si era clar ca dosarul lui va iesi. Iar turnatoriile sunt impardonabile. Insa nu trebuie sa scapam din vedere esenta: ofiterii de Securitate, cei ce i-au racolat pe acesti amarati - caci nu pot sa-i spun altfel lui Sorin Antohi. (A.M.L.)
Comisia pentru analiza dictaturii comunismului
Comisia Prezidentiala pentru analiza dictaturii comunismului, infiintata in aprilie anul acesta, si coordonata de politologul Vladimir Tismaneanu, este compusa din: Sorin Alexandrescu, Mihnea Berindei, I.P.S. Nicolae Corneanu, Constantin Ticu Dumitrescu, Radu Filipescu, Virgil Ierunca, Sorin Iliesiu, Gail Kligman, Monica Lovinescu, Nicolae Manolescu, Marius Oprea, Horia-Roman Patapievici, Dragos Petrescu, Andrei Pippidi, Romulus Rusan, Stelian Tanase, Cristian Vasile, Alexandru Zub. Potrivit unui comunicat al Departamentul de Comunicare Publica al Presedintiei, profesorul Sorin Antohi, totodata, sef al departamentului de istorie al Universitatii Central Europene, si-a anuntat, la 24 mai 2006, retragerea din Comisie, din motive de sanatate.
Institutul pentru investigarea Crimelor Comunismului
Infiintat in decembrie 2005, Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului in Romania este prezidat de istoricul Marius Oprea si condus de un consiliu in componenta caruia se regasesc Petre Mihai Bacanu, Elvira Ruxandra Bianu, Doina Cornea, Dennis Deletant, Constantin Ticu-Dumitrescu, Radu Filipescu, Radu Ioanid, Gabriel Liiceanu, Cristian Parvulescu si Andrei Plesu. (D.E.)
"Spalarea" a cinci dalmatieni
Vicepresedintele PIN, Lavinia Sandru (foto), sustine ca CNSAS a dat verdicte pozitive in cazul a cinci politicieni, in urma unor negocieri dintre institutie si liderii de partide. Sandru a vorbit ieri de "negocieri subterane" care se poarta, de o luna, intre membrii CNSAS si liderii partidelor politice. "Aceste negocieri incep sa dea roade si politicienii incep sa fie spalati", a spus Sandru, nominalizandu-i aici pe Gyorgy Frunda (UDMR), Marcu Tudor (PRM), Cristian Radulescu (PD), Serban Mihailescu (PSD). Viceliderul PIN a sustinut ca acesta este primul "pachet" pentru care s-au purtat si se poarta, in continuare, negocieri, pentru ca politicienii sa fie "curati si albi ca lacrima". Potrivit reprezentantei PIN, aceasta procedura a fost convenita in urma cu o luna de zile si, pe baza sa, se poarta "absolut toate discutiile de la CNSAS". "Sa nu va inchipuiti ca la ora acestei conferinte de presa Verestoy Attila sau Viorel Hrebenciuc dorm. Nu, ei negociaza. Ei isi spala unul altuia membrii care au colaborat cu Securitatea. Si, la fel, in fiecare partid politic exista un responsabil cu asemenea negocieri", a spus Sandru, aratand ca initiativa acestor tratative apartine partidelor politice, care vor sa-si salveze "soldateii, oamenii care aduc bani".
Mona Musca, "sef de cuib"
In ceea ce-l priveste pe senatorul UDMR Gyorgy Frunda, Sandru a aratat ca doar Mircea Dinescu si Ticu Dumitrescu s-au abtinut de la votul prin care se decidea daca acesta a facut sau nu politie politica, restul membrilor Colegiului votand in favoarea udemeristului. "Sunt foarte curioasa sa vedem cum o sa justifice CNSAS votul pentru urmatorii trei din pachetul asta <<cinci pentru infern>>", adica o sa se ajunga la vot cu privire la Mona Musca, persoana despre care stim ca a avut angajament la Securitate", a adaugat Lavinia Sandru. Referindu-se la doua dintre notele informative "foarte pozitive" semnate de Mona Musca si legate de doua dintre colegele sale, Sandru a declarat ca actualul membru suspendat al PNL era un fel de "sef de cuib", care recomanda Securitatii noi informatori. In ceea ce-l priveste pe senatorul PSD Serban Mihailescu, Sandru a sustinut ca acesta a fost "agent sub acoperire al fostei Securitatii".
CNSAS si PSD infirma negocierile
Senatorul Cristian Diaconescu, purtatorul de cuvant al PSD, a declarat ca social-democratii nu au nici un fel de negocieri cu CNSAS, in vederea obtinerii unui verdict favorabil pentru deputatul Serban Mihailescu. "Nu exista niciun fel de negocieri fata de nici o persoana in cadrul CNSAS". El a mentionat ca formatiunea sa si-a sfatuit reprezentantii sa nu intre in nici un fel de joc de culise, pentru a nu compromite credibilitatea CNSAS. Cazimir Ionescu, membru al Colegiului CNSAS a declarat, citat de Mediafax, ca este "exclus" ca intre partide si CNSAS sa existe discutii de "maniera" negocierilor si ca solutiile date de CNSAS infirma declaratiile deputatului Lavinia Sandru. Ionescu a dat ca exemplu cazul deputatului PD Cristian Radulescu si al senatorului UDMR Attila Verestoy, solutia referitoare la acestia fiind "in curs de redactare sau a fost deja transmisa". Reprezentantii UDMR au refuzat sa comenteze afirmatiile lui Sandru, vicepresedintele UDMR Borbely Laszlo declarand ca aceste acuzatii nu au nici o baza reala. (Carmen EPURAN)
Cristian Radulescu e curat
Membrii Colegiului CNSAS au votat, in urma cu doua saptamani, ca liderul deputatilor democrati, Cristian Radulescu nu a facut politie politica, el primind vineri aceasta decizie, au declarat, ieri, surse din PD. Membrii Colegiului CNSAS au luat in discutie, in urma cu doua saptamani, problema colaborarii lui Cristian Radulescu cu Securitatea si hotararea luata prin vot, in cadrul acelei sedinte a Colegiului, a fost ca Radulescu nu a facut politie politica, au precizat sursele. Declaratia Laviniei Sandru - referitoare la "albirea" lui Cristian Radulescu in sedinta de joi a Colegiului CNSAS - se dovedeste a fi "neadevarata, tendentionasa si, deci, irelevanta", au afirmat sursele din PD. (Mediafax)