La ultima intrevedere intre presedintele Federatiei Ruse, Vladimir Putin, si cel al concernului Gazprom, Alexei Miller, s-a discutat despre extinderea "pe uscat" a conductei submarine de gaze care uneste Rusia de Turcia. Aceasta ar urma sa ajunga pana in Austria, tranzitand si furnizand gaze in Bulgaria, Romania, Ungaria, Austria, de unde se va uni cu conductele existente, iar Gazprom va putea livra in toata Europa. Mai mult, s-a discutat ca un studiu pentru acest nou gazoduct sa fie finalizat pana la sfarsitul acestui an. De remarcat, Romania isi asigura 60-70% din consumul din gaze din productia interna, dar il completeaza cu importuri exclusiv rusesti. Exista chiar mai multe conducte prin care se asigura livrarile in Romania, via Ucraina, si se discuta despre constructia altora, tranzitand aceleasi teritorii. Mai mult, toate aceste conducte ajung in Bulgaria si apoi in Turcia si Grecia. De aceea se naste intrebarea: de ce este necesara o alta conducta, care sa aiba parcursul pe dos, adica din Turcia prin Bulgaria si apoi in Romania? Raspunsul pare sa fie unul singur: rusii nu vor sa-si piarda suprematia energetica in Europa! Pentru ca aceste cinci tari prin care ajung gazele rusesti au inceput, inca de cativa ani, demersurile pentru constructia unei conducte pe acelasi traseu, dar care sa fie aprovizionata cu gaze din zona Marii Caspice, si nu rusesti. In aceste conditii, "diplomatia" energetica a Moscovei a hotarat sa-si construiasca propriul Nabucco. Pentru ca, fiind vorba de o singura tara si o singura companie, va fi mult mai usor de realizat. Mai ales ca toate tarile prin care ar urma sa treaca si Nabucco rusesc sunt dependente de gazele Gazprom, iar concernului ii va fi mult mai usor sa-si impuna punctul de vedere. Iar Moscova isi va pastra monopolul in Europa!
16 miliarde de metri cubi pe an
Grupul rus Gazprom si compania petroliera ungara MOL vor realiza, in colaborare, un studiu de fezabilitate a proiectului de extindere a gazoductului Blue Stream, care ar putea asigura livrarea de gaze naturale si catre Romania, transmite Reuters. La o intrevedere cu presedintele rus Vladimir Putin, directorul general al grupului Gazprom, Alexei Miller, a afirmat ca gazoductul Blue Stream 2 va tranzita Turcia, cu destinatiile Grecia, Italia (unde se vor construi termocentrale pe gaze) si, eventual, Israel. Miller a precizat ca ia in considerare livrarea de combustibil si catre Romania, Bulgaria, Ungaria si Austria, potrivit unui comunicat publicat pe pagina de Internet a Presedintiei. Studiul urmeaza sa fie prezentat inainte de sfarsitul acestui an. Gazoductul Blue Stream, cel mai important proiect ruso-turc din domeniul energetic, transporta gaze naturale din Rusia catre Turcia. Blue Stream a fost construit in anul 2001 si are o capacitate de circa 16 miliarde de metri cubi pe an. Gazprom a majorat livrarile de combustibil catre Turcia cu 24% in 2005, la 18 miliarde de metri cubi, din care 14 miliarde de metri cubi au tranzitat Romania si Bulgaria, iar diferenta a fost livrata prin intermediul gazoductului Blue Stream.
Cel mai important anunt este facut de comunicatul Presedintiei ruse: Gazprom ia in considerare livrarea de combustibil si catre Romania, Bulgaria, Ungaria si Austria prin intermediul Blue Stream 2. Importanta este data de traseul ales de rusi: Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria. Care se suprapune peste traseul,de-acum celebrei conducte Nabucco, acesta tranzitand exact aceleasi tari: Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria, fara a trece, insa, prin Rusia si Ucraina.
70% dependenti de rusi in 2030
Pentru Europa, proiectul Nabucco este extrem de important, pentru ca ar asigura diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze. Aceasta diversificare este echivalenta cu independenta si siguranta energetica. Si aceasta pentru ca, in prezent, Europa este dependenta de gazele rusesti. Iar aceasta dependenta si-a aratat "coltii" chiar la inceputul acestui an, cand neintelegerile iscate in urma unei dispune intre Ucraina si Rusia asupra pretului gazelor au determinat sistarea temporara a livrarilor de gaze naturale rusesti. De remarcat, circa 40-45% din gazele naturale folosite de Uniunea Europeana vin din Rusia si se preconizeaza ca, pana in 2030, dependenta de Moscova va ajunge la 70%. Cererea de gaze naturale din partea Europei va creste in urmatorii 15-20 de ani cu aproximativ 250 miliarde metri cubi, iar importurile de hidrocarburi - cu 300 miliarde metri cubi. Exporturile Gazprom in Romania au crescut cu 30% in primele cinci luni ale acestui an, la 2,68 miliarde de metri cubi de gaze. Compania a furnizat statelor din Europa de Vest, in aceeasi perioada, aproape 51 de miliarde de metri cubi de gaz, cele mai mari cantitati primindu-le Germania (19 miliarde de metri cubi) si Italia (10,5 miliarde de metri cubi).
Siguranta energetica a UE
Dupa evenimentele de la inceputul anului, diversificarea furnizorilor de titei si gaze a devenit o prioritate a Uniunii Europene. Mai mult, comisarul European pentru Energie si ministrii de resort din tarile care vor fi traversate de gazoductul Nabucco au semnat, la sfarsitul lunii iunie, la Viena, un acord privind sprijinul politic si financiar care va fi acordat proiectului Nabucco. Ministrii prezenti la intrunire si-au exprimat sprijinul pentru ca o serie de exceptii de la reglementarile antitrust ale UE sa fie permise in acest caz, astfel incat investitorii sa aiba garantiile necesare alocarii de fonduri pentru acest proiect. "Problema sigurantei energetice este pe masa fiecarui ministru al Energiei, dar si a ministrilor de Externe, Finantelor si ai Industriei din statele Europei", a declarat comisarul european pentru Energie, Andris Piebalgs, precizand ca proiectul Nabucco contribuie la siguranta energetica a regiunii. Banca Europeana de Investitii a anuntat, in cadrul intrunirii, ca este pregatita sa finanteze intre 20% si 30% din gazoduct, iar Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si International Finance Corporation vor contribui, de asemenea, la finantarea proiectului. Operatorul gazoductului se asteapta sa primeasca, anul viitor, acordul pentru initierea lucrarilor. Directorul Nabucco, Reinhard Mitschek, a apreciat ca Executivul european ar putea permite exceptii de la reglementarile existente, pentru a putea incheia contracte de furnizare pe termen lung, de 10-20 de ani, iar 50% din capacitatea gazoductului sa fie rezervata pentru companiile care detin Nabucco.
Variante de lucru
Construirea unui Nabucco rusesc nu este primul demers pe care il face Moscova. Nu in alta parte decat la Bucuresti, vicepresedintele Gazprom, Alexander Medvedev, declara, cu nonsalanta, despre gazoduct, ca "fara noi un proiect de o asemenea anvergura nu poate fi realizat". El a precizat ca urma sa aiba consultari pe aceasta tema cu conducerea proiectului. Se pare ca europenilor le-a fost teama sa-i aduca pe rusi in proiect. Experienta acumulata de-a lungul anilor spune ca, acolo unde este un rus, vrea sa fie sef, iar toata lumea trebuie sa faca dupa cum dicteaza rusul. In aceste conditii, nu e greu de inteles refuzul europenilor. Mai mult, cu ceva timp in urma, Turcia a cerut revizuirea termenilor proiectului Nabucco, sustinand ca participarea altor state prin simpla achitare a unei taxe este incorecta pentru cele cinci tari care contribuie la realizarea infrastructurii - Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria. "Nu este corect ca orice tara sa aiba sansa sa livreze gazele naturale catre Europa prin plata unei taxe. Acest lucru ar insemna ca cele cinci tari nu vor avea nici un avantaj", a declarat un oficial turc. "Rusia vrea sa vanda gaze catre Grecia, Italia, Israel si altora prin intermediul Nabucco", a afirmat un alt oficial.
Investitori de la Nabucco la Blue Stream 2
Cum aceasta varianta nu "i-a iesit" Moscovei, a inceput sa caute alte solutii. De exemplu, cu cateva zile inainte de reuniunea de la Viena, Gazprom si MOL (Ungaria) au incheiat un acord privind formarea unei companii care sa studieze fezabilitatea proiectului de extindere a gazoductului Blue Stream, care sa evite Ucraina. Gazprom chiar a incercat sa atraga posibili investitori si clienti ai Nabucco in proiectul Blue Stream. "Un proiect de o asemenea amploare genereaza costuri de aproximativ cinci miliarde de euro, iar lucrarile s-ar putea intinde pe durata a cel putin cinci ani", a declarat, la acel moment, ministrul ungar al Economiei, Janos Koka, dand asigurari ca Ungaria va continua sa se implice si in proiectul Nabucco. In plus, aceasta varianta gandita de Moscova este completata de un proiect prin care Srbijagas, o companie publica sarbeasca, impreuna cu Gazprom vor construi o parte a gazoductului care va concura Nabucco, transmitea UPI. Conducta va costa 800 milioane dolari si va transporta gaze naturale rusesti spre Europa Occidentala, pe sub Marea Neagra, prin Turcia, au anuntat oficiali de la Belgrad. Acest proiect va ajuta Serbia sa-si plateasca datoria catre Kuweit, mai ales de cand Moscova a preluat 370 milioane dolari din aceasta datorie a sarbilor, cu conditia ca Belgradul sa plateasca Gazpromului datoria inapoi cand gazoductul va deveni functional. Un procent de 25% din taxa de transport va fi alocat special acestui scop. Mai mult, Rusia si-a exprimat interesul de a cumpara actiuni la compania Srbijagas cand aceasta va fi privatizata.
Santajul rusesc
Din aceste variante lansate de Moscova se vede clar intentia rusilor de a nu pierde monopolul pe piata europeana. Pentru ca, in prezent, Europa nu poate "respira" fara Rusia sau, mai exact, fara gazele rusesti. Iar rusii stiu. Si, din cand in cand, arata "pisica", asa cum s-a intamplat in aceasta iarna, cand au limitat livrarile de gaze. Mai ales ca protejarea mediului inconjurator a devenit una dintre preocuparile majore ale lumii, precum si ale Bruxelles-ului. Din ce in ce mai multi oameni de stiinta avertizeaza ca modificarile climatice la nivel global cauzate de emisiile cu efect de sera constituie o amenintare mai mare la adresa sigurantei lumii decat terorismul. Hidrocarburile reprezinta una dintre cele mai importante probleme pentru mediu, dintre acestea, cel mai putin poluant fiind gazul. Practic, toate concernele mondiale si, in special, cele care activeaza in Europa, au decis ca prioritar ramane acest tip de combustibil. In cadrul Uniunii Europene consumul de gaze se va afla in continua crestere si se estimeaza ca va inregistra in anul 2020 peste 900 miliarde mc, ceea ce reprezinta o dublare a consumurilor energetice inregistrate in anul 2000. Importurile vor reprezenta peste 60% din cererea totala de gaze. Federatia Rusa reprezinta, in acest moment, cel mai important exportator de gaze pentru Uniunea Europeana.
Stiind ca Europa nu are alta alternativa energetica majora decat gazul, rusii "ne joaca" cum vor. Pozitia de forta a Moscovei este consolidata si de faptul ca detine si 30% din rezervele mondiale de gaze naturale. Daca astazi gazul natural reprezinta 24% din consumul energetic mondial (fata de 37% petrolul), se preconizeaza ca in 2020 cererea de gaz o va depasi pe cea de petrol. Pana si Marea Britanie, care se confrunta cu perspectiva epuizarii rezervelor din Marea Nordului, a semnat un acord de principiu pentru construirea unei conducte de gaze de provenienta ruseasca. Dar englezii sunt in dispute cu Gazprom, companie careia ii refuza dreptul de a detine circa 20% din piata engleza de energie prin achizitionarea unei mari societati britanice energetice.
Monopolul Gazprom
Altfel, Gazprom se comporta ca orice monopol veritabil: vinde cui vrea, cat vrea si la ce pret vrea. Daca economic este, oarecum, de inteles, din punct de vedere politic lucrurile nu sunt tocmai in regula. Nu degeaba spunea presedintele Basescu, la un moment dat, ca "Gazprom este mai eficient decat Armata Rosie in a demonstra dependenta Europei de resursele rusesti". Seful statului roman a tinut sa precizeze ca, desi monopolul Gazprom este o realitate, nu crede ca Federatia Rusa duce o politica deliberata de a face presiuni asupra tarilor europene pe baza acestui monopol energetic.
Totusi, este greu de crezut ca Moscova nu se gandeste si nu foloseste exact aceste "arme". In plus, cu putin timp in urma, Parlamentul rus a aprobat o lege care garanteaza grupului Gazprom drepturi exclusive la exportul gazelor naturale. Nu trebuie neglijat nici ca presedintele concernului, Alexei Miller, este unul dintre "oamenii de casa" ai presedintelui Vladimir Putin. Ba, la un moment dat, se vorbea ca, daca nu va mai avea dreptul la inca un mandat, Putin sa treaca la conducerea Gazprom. Probabil ca rusilor le e teama ca-si vor pierde monopolul in Europa. Care are importanta economica (Gazprom "producand" anual miliarde de dolari), dar, mai ales, politica. Pentru ca, se pare, Moscova nu-si mai impune punctul de vedere cu "cizma", ci cu "gazele". In aceste conditii, nu este greu de inteles de ce Moscova preseaza o alternativa la Nabucco sau, mai exact, tot un Nabucco, dar cu alti proprietari: rusi.
Nabucco in cifre
In scopul asigurarii accesului la noi surse de alimentare cu gaze, forurile europene au inclus in programul Trans European Networks (TEN) proiectul unei conducte care va uni Turcia de Austria (coridorul european IV). Conducta, denumita Nabucco, va strabate Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria, unde se va uni cu sistemul european de transport al gazelor naturale. Gazoductul va aduce gaze din zona Marii Caspice, din Iran, dar si din Azerbaidjan, Turkmenistan, Kazahstan si, probabil, Egipt, tari care nu pot folosi sistemul rusesc de transport gaze. Proiectul a fost lansat in anul 2002 prin semnarea unui acord de cooperare intre companiile de transport al gazelor naturale din cele cinci tari prin care va trece aceasta conducta: Botas (Turcia), Bulgargaz (Bulgaria), Transgaz (Romania), MOL (Ungaria) si OMV Erdgas (Austria).
Constructia acestui gazoduct prin Romania va avea dublu impact: pe de o parte, Romania, dependenta exclusiv de gazul rusesc pentru asigurarea intregului necesar, va avea o sursa alternativa de aprovizionare cu gaze. Al doilea beneficiu este pur material, tranzitul prin Romania urmand sa aduca mari beneficii financiare. Uniunea Europeana a alocat 50% din costurile elaborarii studiului de fezabilitate (aproximativ 4 milioane dolari).
Lungimea conductei este de aproximativ 3400 km, incepand la frontiera georgiano-turca, respectiv iraniano-turca, pana la Baumgarten, in Austria, pentru ca, mai apoi, sa se racordeze la gazoductele care traverseaza Europa. Astfel, lungimea conductei prin Turcia este de 1935 km, prin Bulgaria - 400 km, prin Romania - 495 km (cel mai probabil traseu urmand sa fie de la Bechet - la intrare, la Arad - la iesire), prin Ungaria - 519 km si prin Austria - 46 km. Valoarea investitiei, incluzand costurile de finantare pentru un sistem nou de conducte, se ridica la aproximativ 4,4 miliarde euro. Programul de lucru a fost finalizat in prima jumatate a lui 2003, iar traseul conductei a fost aprobat de catre partile implicate si au fost stabilite toate punctele de frontiera. In cazul in care constructia incepe in anul 2008, gazoductul Nabucco va deveni operational trei ani mai tarziu. Prin intermediul acestei conducte ar putea fi transportati anual intre 25,5 miliarde de metri cubi si 31 miliarde de metri cubi, pana in anul 2020.
Realizarea proiectului Nabucco va contribui la valorificarea rezervelor industriale de gaze naturale din sud-estul Marii Caspice, la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze a tarilor dunarene, la cresterea gradului de securitate in aprovizionarea cu gaze naturale a tarilor din Europa Centrala si de Est, la optimizarea parametrilor tehnici in sistemul de transport gaze din tarile beneficiare, la crearea conditiilor pentru asigurarea cererii in varfurile de consum. (G.M.)