Dan PAVEL: Reinventarea contrainformatiilor (I)

Din ignoranta sau poate ca indeplinind o misiune malefica de distrugere a serviciilor postcomuniste de informatii, in presa, in societatea civila, dar si in anumite institutii ale statului s-a pornit o campanie de dezvaluire a identitatii agentilor acoperiti si informatorilor din presa, ba chiar de interzicere prin lege a folosirii acestora in presa, partide, sindicate, administratie. Sorin Rosca Stanescu ma someaza (in articolul "Protectorii cartitelor din presa" din 13 septembrie 2006) sa dau argumente privind legitimitatea "cartitelor" in presa, ba chiar sa dau exemple de recunoastere oficiala in democratiile occidentale a existentei si necesitatii ofiterilor acoperiti infiltrati in redactiile ziarelor. Romania va scapa cu greu de povara politiei politice totalitare, a Securitatii, dar si a activitatii indelungate pe aceste meleaguri a KGB-ului si GRU-ului (si a continuatoarelor acestora). Altminteri nu se explica reactia viscerala cu privire la tot ceea ce tine de activitatea serviciilor secrete (fie ca este vorba despre contrainformatii sau de actiuni acoperite) care este aproape identificata cu aceea a fostei politii politice totalitare.
Daca un Guvern autorizeaza operatiuni acoperite, acestea trebuie facute astfel incat Guvernul sa poata pretinde ca nu stie nimic, iar operatiunea trebuie indeplinita astfel incat sa nu poata fi atribuita Guvernului. Cu toate acestea, SRS imi cere sa dau nume si exemple concrete. Obsesia unor concetateni cu dezvaluirea identitatii agentilor acoperiti sau informatorilor este contrara practicii din democratiile consolidate occidentale. Este o confuzie care poate avea consecinte dramatice intre actuala operatiune de deconspirare a Securitatii ca politie politica si deconspirarea ofiterilor, agentilor acoperiti sau a informatorilor serviciilor postcomuniste. Sau poate ca este tot o actiune acoperita a unor servicii ostile. Spre disperarea antiamericanilor de pe meleagurile mioritice (dintre care unii publica articole dezinformatoare), SUA raman standardul atat pentru democratiile liberale (sau consolidate), cat si pentru activitatea serviciilor de informatii. Inca din 1982, Congresul american a votat "the Intelligence Identities Protection Act" (sau "Covert Agent Identity Protection Act"). In legislatia democratiei americane, dezvaluirea identitatii ofiterilor, agentilor acoperiti, a informatorilor si a surselor este "o crima" (in engleza, "crime" inseamna "delict") si se pedepseste cu inchisoarea. De aceea, cand autorii de articole, studii sau carti vorbesc, de pilda, despre agentii acoperiti CIA din presa, ei se feresc sa le dezvaluie identitatea (desi practic CIA nu are voie sa activeze pe teritoriul SUA). Ca sa ma refer doar la exemple recente, carti de senzatie sau de succes in comunitatea academica (cum ar fi "Fixing Intelligence" de generalul William Odom, fostul director al NSA, 2003, Yale University Press, sau "The Price of Loyalty" de Ron Suskind, 2004, Simon & Schuster) se refera la problema agentilor CIA in presa sau la dreptul CIA de a comite asasinate. Presa sponsorizata de Internationala a IV-a (postcomunista) a dus o adevarata campanie impotriva presedintelui Bush, care a aparat constant operatiunile acoperite ale agentiilor americane de intelligence pe teritoriul SUA. In prezent, desi intre unele tari ale UE si SUA au avut loc controverse serioase privind munca serviciilor secrete, munca transatlantica de compatibilizare in domeniul activitatii contrainformative, operatiunilor acoperite, activitatilor contrateroriste este laborioasa.
Unul dintre cele mai mari scandaluri de presa din ultimii ani din America este legat de deconspirarea facuta de un comentator neoconservator a identitatii de agent acoperit CIA a lui Valerie Plame (sotia ambasadorului Joseph Wilson, al carui raport privind armele nucleare ale lui Saddam Hussein deranjase). Sursa informatiei era chiar cineva din personalul Casei Albe, iar investigatiile Justitiei vor conduce la intemnitarea unui oficial american, indiferent de rangul aceluia. Prin urmare, americanii isi protejeaza agentii acoperiti, iar cei care incalca legea sunt aspru pedepsiti, dar noi (care suntem mai destepti, mai competenti, mai democrati) vrem sa-i deconspiram.
SRS vrea dovezi cu privire la agentii straini care au activat sau activeaza in presa romaneasca (sau poate si in alte domenii) si care ar fi fost prinsi de serviciile noastre de contrainformatii. Din pacate, desi au fost multe asemenea exemple inainte si dupa 1989, fie ca serviciile nu si-au facut datoria, fie ca nu au dezvaluit public care au fost agentii descoperiti. Rareori apar documente cu privire la asemenea agenti. In articolul de maine am sa povestesc insa un asemenea caz. Unul documentat.

---

Despre autor: