Putin nu va candida, in 2008, pentru un al treilea mandat prezidential, iar Rusia va trebui sa renunte la titulatura de superputere nucleara. Acestea au fost cele mai importante concluzii ale intrevederii de sambata trecuta dintre liderul de la
Putin nu va candida, in 2008, pentru un al treilea mandat prezidential, iar Rusia va trebui sa renunte la titulatura de superputere nucleara. Acestea au fost cele mai importante concluzii ale intrevederii de sambata trecuta dintre liderul de la Kremlin si expertii straini membri ai Clubului Valdai. Concluzii marcate, insa, de ambiguitate. De o saptamana, presa rusa (dar si cea internationala) speculeaza cu privire la declaratiile lui Vladimir Putin. Unii analisti sustin ca Putin a fost gresit inteles. Altii considera ca declaratiile sale au fost strict de "uz extern", reuniunile anuale ale Clubului Valdai fiind gandite si ca o campanie de imagine. Membrii Clubului - experti, jurnalisti, inalti functionari occidentali specializati pe problemele Rusiei - sunt invitati, timp de o saptamana, in luna septembrie, pentru a discuta cu responsabilii de la Moscova cele mai arzatoare teme de pe agenda internationala. Anul acesta, reuniunea s-a concentrat in special asupra problemelor energetice globale, analizate din perspectiva ruseasca. Punctul culminant a fost, desigur, intrevederea informala cu presedintele Putin, care a durat mai bine de patru ore. Spectrul de discutii a fost larg, remarca Rossiiskaia Gazeta: "Au fost abordate problema iraniana, relatiile dintre Stat si Biserica, intarirea verticalei puterii in Rusia si multe altele". Putin a vorbit despre statutul provinciei Kosovo, despre relatiile cu Ucraina si China. Despre Statele Unite si Uniunea Europeana. A fost, insa, foarte evaziv cu privire la succesorul sau de la Kremlin.
Putin promite ca nu va mai candida
Intrebat daca va candida pentru un al treilea mandat la presedintia Rusiei (ceea ce ar necesita o modificare a Constitutiei), Vladimir Putin a raspuns cu o intrebare: "Voi ce credeti?" I-a asigurat apoi pe interlocutorii sai ca, in 2008, va parasi Kremlinul. El a subliniat ca stabilitatea Rusiei nu trebuie sa depinda de un singur om, ci de Constitutie. Putin a declarat, insa, ca nu este deocamdata pregatit sa vorbeasca despre un succesor si ca el insusi mai are deocamdata multe de rezolvat. Principalele probleme ale Rusiei de azi sunt, in opinia liderului de la Kremlin, saracia, coruptia si alarmantul declin demografic.
"Am plecat cu impresia ferma ca Vladimir Putin incepe sa faca bilantul fundamental al presedintiei sale, desi afirma ca nu este inca pregatit pentru asta" - a declarat, pentru "Vremia Novostei", Nikolai Zlobin, directorul programelor pentru Rusia si Asia din cadrul Institutului american pentru Securitate Mondiala. Un alt participant a marturisit pentru "Kommersant": "Aveam senzatia ca epoca Putin s-a sfarsit".
Analistii rusi sunt, in marea lor majoritate, mult mai sceptici. Popularitatea uriasa a actualului Presedinte si lipsa unui succesor credibil ii determina pe multi sa anticipeze ca, si dupa 2008, Putin va continua sa aiba un cuvant decisiv in politica Moscovei. Direct sau indirect.
Scenarii de retragere pentru 2008
Ce va face Vladimir Putin dupa martie 2008? Raspunsul la aceasta intrebare ar lamuri multe dintre necunoscutele cu privire la evolutia Rusiei. Deocamdata, insa, presedintele refuza orice precizari pe aceasta tema. Iar analistii speculeaza. Cu ajutorul catorva politologi prestigiosi, cotidianul "Moskovski Komsomolet" (citat de Rompres) identifica principalele teorii aflate in circulatie. De la pastrarea puterii prin crearea unui nou stat, pana la retragerea totala din politica.
Putin ar putea sa ramana la Kremlin cel putin pana in 2016, este de parere presedintele grupului "Merkator", Dmitri Oreskin. El anticipeaza ca, in urmatorii doi ani, "se va produce o reconfigurare a structurii politice" si va aparea un nou stat, format din Rusia, Belarus, Osetia de Sud, Abhazia si poate Transnistria. Oreskin explica: "Noul stat va avea, desigur, o noua Constitutie, potrivit careia nimeni nu-l va impiedica pe Putin sa se aleaga presedinte inca vreo doua mandate. Tara cu ambitii imperiale, care-l idolatrizeaza pe Putin, va sustine cu bucurie o astfel de idee."
Despre o "uniune statala Rusia-Belarus-Kazahstan" vorbeste si Aleksei Muhin, seful Centrului de Informatii Politice. Muhin crede, insa, ca Putin ar putea opta pentru un post diplomatic: Aceasta functie nu ar fi legata numai de securitate, ci si de energie, mai precis de afaceri. Stiu cu precizie un singur lucru: Putin va pleca. Altfel va deveni in proportie de 100% un presedinte care nu calatoreste si nu strange maini, cum este ultimul tiran din Europa, <<tatucul>> Lukasenko. Ce nevoie ar avea de asta?"
Politologul Stanislav Belkovski este si el convins ca Putin va parasi Kremlinul: "Fiind in primul rand jurist, Putin crede cu sfintenie in litera legii, desi uneori ocoleste voit spiritul acesteia... El va parasi postul conform Constitutiei, nici o zi mai tarziu." Belkovski este unul dintre putinii analisti care cred intr-o retragere totala a lui Putin din viata politica. In opinia sa, fostul presedinte ar putea opta pentru o functie prestigioasa, dar lipsita de mari responsabilitati, cum ar fi de exemplu sefia Comitetului Olimpic International.
"Putem sa facem acum cele mai fantastice supozitii - presedinte al Curtii Constitutionale, presedinte al Parlamentului, lider de partid, secretar general al ONU" - este de parere Konstantin Simonov, director al Centrului de Conjuncturi Politice din Rusia - "dar eu cred ca, inca inainte de a-si incheia mandatul prezidential, Putin isi va elabora cel mai drag proiect: acela de a construi cea mai mare companie energetica din lume." Simonov a explicat pentru "Moskovski Komsomolet": "In prezent tara noastra nu numai ca asigura Occidentului necesarul de energie, dar este un jucator activ pe pietele internationale. Prin participarea la aceste jocuri s-ar putea ajunge la o companie-gigant, cu autoritate de necontestat in lume. Intr-o astfel de companie, Putin ar putea deveni presedinte al comitetului director."
Cu toate ca Putin a afirmat deja ca nu e interesat de afaceri, ipoteza cea mai populara il plaseaza in viitor la sefia unei puternice corporatii energetice, creata pe baza Gazprom.
Parghii nucleare versus parghii energetice?
Ca energia constituie una dintre preocuparile majore ale lui Vladimir Putin au putut-o constata, in mod direct, si membrii Clubului Valdai. Nikolai Zlobin, unul dintre participanti, si-a marturisit uimirea intr-un interviu acordat cotidianului Vremia Novostei, preluat de agentia "Rusia la zi": "Putin a venit la intrevederea cu noi, expertii in problematica rusa, fara hartii, fara carnetele si fara consilieri, dand cifre si fapte din memorie, diametrele conductelor de transport, volumele resurselor energetice pompate." Relaxat si sigur pe el, liderul de la Kremlin i-a impresionat pe oaspeti. I-a si uimit, declarand ca Rusia ar trebui sa renunte la statutul de superputere nucleara si sa-si dezvolte sectorul energetic pentru a-si moderniza economia.
Stirea a facut imediat inconjorul lumii, reusind sa starneasca mai multe controverse chiar decat subiectul succesiunii lui Putin. Sa fie, oare, gata Rusia sa-si sacrifice domeniul militar pentru a se concentra asupra unei eventuale suprematii energetice? Din nou, opiniile sunt impartite.
Majoritatea analistilor noteaza, totusi, ca o declaratie atat de grava nu putea fi adresata decat unui auditoriu occidental: "In interiorul tarii, ideea de a renunta la statutul de superputere nucleara ar putea trece drept tradare in ochii majoritatii cetatenilor". Politologii rusi sunt de parere ca Putin nu a vrut sa anunte vreo schimbare de substanta in domeniul inzestrarii militare, ci s-a referit, de fapt, la o chestiune de perceptie. Liderul de la Kremlin ar fi explicat ca sintagma "superputere nucleara" este o "stampila" politica si o tentativa de a lega Rusia de imaginea negativa a URSS.
Aleksandr Privalov, redactor stiintific al revistei "Ekspert", este de parere ca expertii occidentali au inteles pur si simplu gresit ceea ce le-a zis Putin. El a explicat intr-un editorial publicat de Komsomlskaia Pravda si preluat de Agentia "Rusia la zi": "M-am mirat teribil cand am citit in ziare ca la intalnirea cu politologii Grupului de la Valdai, presedintele a spus pe neasteptate: <<Rusia trebuie sa renunte la titulatura de superputere nucleara>>. Presupun ca asa ceva nu a spus in general. Daca tinem cont ca, tot in acea zi, ministrul Ivanov i-a raportat presedintelui testarea cu succes a rachetelor intercontinentale - dezicerea brusca de statutul nuclear devine stranie."
Ce s-a intamplat de fapt? Au inteles gresit expertii Clubului Valdai? S-a exprimat Putin prea ambiguu? A dat dovada de duplicitate, adoptand pentru oaspetii straini un discurs imposibil de asumat pe plan intern? Exista si o alta varianta.
Arsenal nuclear invechit
"Gazeta" sustine ca liderul de la Kremlin nu a facut altceva decat sa constate reducerea obiectiva a potentialului nuclear rusesc. Pentru expertii militari, renuntarea la statutul de superputere nucleara este o alegere constransa, bazata pe estimari obiective.
"Cu aceste afirmatii, Vladimir Putin a anticipat o diminuare naturala a potentialului nuclear al Rusiei, dezafectarea unei parti a rachetelor strategice si absenta capacitatii de a le inlocui" - aprecia generalul in rezerva Leonid Ivasov, vicepresedinte al Academiei pentru Probleme Geopolitice. Vechile rachete "Voevoda" ("Satan", conform clasificarii occidentale) si "Topol" au ajuns in pragul expirarii si nu se prevede inlocuirea lor cu rachete echivalente.
"Cand americanii vor fi siguri ca Rusia nu mai poate riposta, ei vor putea, in calitate de monopol nuclear, sa dicteze conditiile in economie si in politica", se teme Ivasov.
Generalul Viktor Esin, fost sef de Stat Major al trupelor balistice strategice, crede ca, din punct de vedere militar, Rusia va continua sa fie o forta imposibil de neglijat pana in anul 2020, dar se abtine de la aprecieri dupa aceasta data.
Prioritatile agendei internationale
Trei probleme s-au aflat in centrul atentiei presedintelui rus la intalnirea cu membrii Clubului Valdai. Prima - situatia din Kosovo. Putin a dat de inteles ca estimeaza ca fiind gresita politica europeana in aceasta chestiune. El a declarat ca nu exista mare deosebire intre Kosovo si Abhazia, Osetia de Sud, Nagorno-Karabah, pentru ca si acolo locuitorii doresc independenta. Putin a denuntat practica "standardelor duble" si a adus ca exemplu Irakul, unde exista deja pericolul desprinderii Kurdistanului, desi partenerii occidentali au promis sa pastreze integritatea teritoriala.
A doua problema abordata detaliat de Putin a fost cea ucraineana. Presedintele Rusiei s-a plans ca europenii nu inteleg intotdeauna ce se intampla acolo, fapt care s-a vazut in special in zilele crizei gazelor naturale. Bine ca macar presedintele Iuscenko a dat dovada de intelepciune si de perspectiva in gandire - a adaugat Putin.
Al treilea subiect s-a referit la "relatiile fantastic de bune" dintre Moscova si Beijing. In general, insa, Putin a parut mai interesat de vectorul occidental, decat de cel rasaritean. El a deplans faptul ca nu exista, deocamdata, o unitate reala a europenilor. Presedintele rus a declarat ca isi doreste o Europa mai puternica, un adevarat partener de dialog pe teme de politica externa.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.