Discursul pronuntat de Suveranul Pontif in aula prestigioasei universitati din Regensburg, cu ocazia calatoriei in Germania natala, si in special trimiterile la Jihad si la profetul Mahomed au deschis cutia Pandorei in raporturile dintre Vatican si lumea islamica. Valuri de proteste si de critici dure au unit intregul univers al Semilunii, din Turcia pana in Egipt, Pakistan sau Kuweit, cercurile sunnite si siite, europene si asiatice, solicitand Papei sa-si defineasca pozitia si sa evite sa asocieze Islamul cu extremismul.
La Regensburg, Ratzinger a denuntat pentru prima data Jihadul ("razboiul sfant) drept o forma de violenta aberanta, "incompatibila cu natura lui Dumnezeu si a sufletului fiintei umane". Vorbind despre legatura dintre credinta si ratiune, Papa a criticat viziunea Profetului Mahomed conform careia credinta musulmana trebuie impusa, la nevoie, si cu ajutorul spadei, atingand ulterior o alta claviatura sensibila, un tabu consolidat de secole: conceptia diferita a lui Dumnezeu in religia crestina si in cea islamica, precum si consideratii in legatura cu Coranul. "In Islam, natura lui Dumnezeu este atat de inalt transcendenta, incat nu este legata la nici una dintre categoriile noastre umane, probabil nici cea a rationalitatii". In acest sens, Papa citeaza un text al lui Mihai Paleologul, imparat al Constantinopolului in 1391, potrivit caruia "cautand ceea ce a Mahomed a adus nou, vei gasi numai lucruri rele si inumane, precum porunca sa de a raspandi credinta islamica cu ajutorul spadei". Pozitie condamnata de imparatul care a purtat numeroase razboaie cu turcii, intrucat, dupa cum afirma Ratzinger, "violenta este contrara naturii lui Dumnezeu", care "nu se bucura de varsarea de sange". "Credinta este fructul sufletului, iar nu al corpului", a conchis Pontiful. Furia lumii islamice pare sa fi fost exacerbata indeosebi de citarea de catre Papa a imparatului bizantin, cunoscut datorita scrierilor sale fervent anti-coranice.
Reactiile cele mai dure sosesc tocmai din Turcia, tara in care urma sa aiba loc, in noiembrie, viitorul voiaj apostolic al Papei Benedict al XVI-lea. Lasand la o parte orice subtilitate diplomatica, Ali Bardakoglu, insarcinatul cu afaceri religioase al Turciei, l-a acuzat, ieri, pe Papa de "aroganta si ostilitate", invitandu-l sa-si ceara scuze lumii musulmane. "Faptul ca un teolog critica aspecte care tin de istoria unei religii sau au legatura cu membrii acesteia este de inteles. Insa trimiterea la textele sacre, la Cartea Sfanta sau la persoana Profetului reprezinta un semn clar de ostilitate, de aroganta, menit sa atate razboiul dintre religii", a declarat Bardakoglu.
Desi purtatorul de cuvant al Sanctitatii Sale, Frederico Lombardi, a infirmat imediat orice intentie a Papei de a eticheta religia musulmana ca fiind intrinsec violenta, intregul aparat al diplomatiei Sfantului Scaun este implicat zilele acestea in dezamorsarea noilor tensiuni cu lumea musulmana si cea europeana, Germania si Franta protestand la randul lor.