De Anul Nou evreiesc (Ros Hasana) 5767, care incepe in seara de 21 septembrie, premierul Ehud Olmert, ministrul Apararii Amir Peretz si generalul Dan Halutz, comandantul armatei israeliene, vor beneficia de nitica tihna. Demonstrantii care fac greva foamei cerand demisia "vinovatilor" de esecul razboiului cu Hezbollah sarbatoresc Anul Nou pe-acasa sau in sanul naturii, dar promit ca se vor intoarce, dupa sarbatoare, sa picheteze resedinta prim-ministrului. Opinia publica israeliana nu se impaca cu cele intamplate in cele 35 de zile ale Razboiului din Liban. Nu e de inteles cum cea mai eficienta armata din lume, inarmata cu cele mai sofisticate arme, nu a spulberat guerilele Hezbollah, precum nu sunt intelese jocurile obscure ale Executivului politic care a tot amanat mobilizarile si ofensiva generala.
Demisia lui Udi
Acum, de aceste nebulozitati se ocupa Comisiile de Ancheta. Mass-media israeliana, politicienii si generalii in rezerva s-au angajat intr-o polemica nationala, taioasa, care a inceput sa provoace victime. Prima este generalul Udi Adam, comandantul fortelor armate israeliene din Liban, care a decis, zilele trecute, sa demisioneze. E un gest iesit din comun pentru un militar aflat in varful ierarhiei militare. Desi nu-si reproseaza nimic, si nu critica politica guvernului din zilele Razboiului din Liban, generalul Adam a decis sa dea un exemplu personal de responsabilitate si sa plece din viata activa militara. Analistii militari si politici au apreciat gestul, dar nemultumirea publica nu s-a potolit. Privirile sunt indreptate acum asupra celorlalti trei actori principali ai dramei: generalul Dan Halutz, premierul Olmert si ministrul Apararii Peretz, considerandu-se ca si acestia ar trebui sa se retraga din functiile detinute. Generalul rez. Mose Yalon, fostul comandant al Tzahalului, este in acest sens categoric: "Felul cum s-a pornit la razboi a fost scandalos, si toata raspunderea pentru aceasta apartine premierului Ehud Olmert, de aceea el trebuie sa demisioneze". Despre generalul Dan Halutz: "El a esuat in conducerea razboiului; nu a inteles actiuni pe care el insusi le-a ordonat". Generalul Yalon are cuvinte extrem de critice despre ultima actiune terestra, cateva ore inainte de incetarea razboiului, care a provocat moartea a 33 de ofiteri si soldati israelieni. Politic, razboiul se incheiase, afirma generalul, si intreaga actiune era destinata obtinerii "imaginei victoriei care lipsea. Asa ceva nu se face. Nu trimiti soldati intr-o actiune inutila dupa ce rezultatele politice erau deja obtinute. Eu cred ca acest lucru e ceva corupt...Cine a luat aceasta hotarare trebuie sa-si asume responsabilitatea si sa demisioneze". Intervievat de cotidianul ebraic "Haaretz", generalul Mose Yalon a declarat: Olmert nu a fost militar in trecut, nu a fost sef de guvern si nici ministru al Apararii, dar nu poate sa spuna "nu am stiut", sau "am fost indus in eroare"...El e responsabil direct de felul scandalos cum a fost pornit razboiul, de felul cum a fost condus si in special de ultima actiune militara. Ayalon considera ca toti trei conducatorii, Olmert, Peretz si Halutz, trebuie sa demisioneze.
Halutz "nu a condus cum trebuie razboiul"
"Generalul Dan Halutz, comandantul Tzahal, trebuia sa demisioneze imediat dupa incheierea razboiului, spune generalul Mose Yalon. El nu a condus cum trebuie razboiul, a dat Executivului politic senzatia ca printr-o actiune militara foarte agresiva Israel va obtine un rezultat politic si a intrat in razboi fara sa spuna ca e vorba de un razboi si poate chiar fara sa stie ca e vorba de un razboi. Nu a mobilizat rezervistii la vreme si a condus razboiul din birou. Generalul Mose Yalon crede ca ministrul Apararii Amir Peretz trebuie schimbat, desi exista un anume adevar in spusele lui Peretz cum ca era nou in functie, nu a avut timp "sa invete", si chiar ca nici nu stia de existenta rachetelor din Liban. Yalon il invinovateate pe Amir Peretz ca a admis sa fie numit intr-o functie atat de sensibila, dar si pe prim ministrul Olmert cel care l-a propus pe Peretz pentru functia de ministru al Apararii. Desigur ca toti acesti lideri se vor apara si-l vor acuza la randul lor pe acuzator. Yalon se asteapta la asa ceva, asa ca in interviul din "Haaretz" el declara ceva uimitor: Comandamentul armatei a avertizat Executivul politic de existenta rachetelor Hezbollah, mai mult a atras atentia ca amenintarea rachetelor nu poate fi lichidata printr-o actiune militara limitata. Yalon dezvaluie ca in calitatea sa de comandant al armatei israeliene el a sustinut necesitatea tratativelor de pace cu Siria, chiar a recomandat lui Ariel Sharon, seful Guvernului in 2003, sa raspunda repetatelor cereri ale lui Bashar Assad, presedintele Siriei, de relansare a Trativelor de Pace intre Siria si Israel. Spune generalul Yalon "Am crezut atunci ca insasi inceperea unor tratative siriano-israeliene asupra viitorului Platoului Golan (cucerit si anexat de Israel), va provoca o fisura in sistemul nordic Iran-Siria-Hezbollah, si poate chiar ca ar pulveriza-o. Sharon insa a respins pana la capat propunerea mea, si a preferat sa lanseze planul retragerii unilaterale din Gaza". Un grup mare de generali in rezerva a anuntat ca vor semna o motiune pentru inlaturarea generalului Dan Halutz din functia de comandant al Tzahalului. Inainte de a trimite motiunea catre mass-media, Dan Halutz i-a invitat la o cafea. Foarte amara a fost cafeaua. Generalul Avigdor Ben-Gal (Janos), fostul comandant al Frontului de Nord in primul Razboi din Liban, i-a spus fara mila: "Ai gresit. Esti primul si ultimul comandant suprem al armatei israeliene cu žuniforma albastra" (aluzie ca generalul provine din arma aviatiei.). Aproape toti generalii care au fost numiti, de-a lungul istoriei Israelului, comandanti ai Statului Major Tzahal, au apartinut armei infanteriei, parasutistilor sau blindatelor. žRazboiul generalilori s-a declansat cu aceasta acuza a generalului (in rez.) Ben-Gal: un general de aviatie nu poate fi comandantul Tzahal. Nici Dan Halutz nu le-a ramas dator. "Unde ati fost pana acum?" i-a intrebat. Pare incredibil, dar e adevarat: peste 80 de generali (in rezerva), cooptati in diferite Comisii si sub-comisii, ancheteaza in prezent fiasco-ul Razboiului din Liban.
Guvern palestinian de uniune nationala
Retragerea armatei si a colonistilor evrei din Gaza nu a influentat cu nimic procesul de pace palestiniano-israelian. Cisiordania a ramas intesata de colonii si Tzahal face legea acolo. Viata palestinienilor a continuat sa fie grea si fara sperante atat in Gaza, cat si in Cisiordania. Autoritatea Palestiniana a presedintelui Mahmud Abbas (Abu Mazen) devenise o parodie de administratie si de guvernamant. Autoritatile israeliene nu au facut nimic intru intarirea autoritatii lui Abu Mazen si a miscarii sale politice (FATAH). Dimpotriva. Asa ca nu trebuia sa mire ca alegerile au fost caztigate spactaculor de miscarea fundamentalista islamica (HAMAS). Aceasta miscare teribila de sah nu a fost prevazuta de nimeni, Ierusalimul, aidoma altor cancelarii occidentale a gasit atunci solutia excluderii Hamas-ului din jocurile politice, supunand guvernul Hamas al lui Ismail Hanyieh unui boicot politic si economic total. Dintr-odata, Abu Mazen a inceput sa fie curtat cu asiduitate, amintindu-se ca ar fi un lider moderat, cu care se poate sta de vorba. Diferiti responsabili occidentali si israelieni au inceput sa faca aluzie ca prezenta Fatah-ului la guvernare ar pune capat boicotului. Palestinienii au inteles aluzia. Liderii Fatah si Hamas au cautat impreuna o iesire din impas.
Intalnirea dintre Mahmud Abbas, presedintele Autoritatii Palestiniene, si prim-ministrul Ismail Hanyieh (Hamas) s-a incheiat cu o surpriza politica de mari proportii: cei doi lideri palestinieni apartinand celor doua fractiuni care domina lumea palestiniana, Fatah si Hamas, au decis sa formeze un guvern de uniune nationala. Actualul guvern palestinian Hamas va fi demis in curs de 48 de ore si va fi numit un nou prim-ministru. Aceasta actiune politica a fost posibila dupa ce presedintele Abbas l-a convins pe premierul palestinian sa recunoasca intr-un fel Statul Israel, prin adoptarea "Initiativei de pace a tarilor arabe din 2002", care cheama la tratative cu Israel si recunoasterea sa intre granitele dinaintea izbucnirii "Razboiului de sase zile" din 1967. Abu Mazen s-a intalnit in aceeasi zi cu premierul englez "Tony Blair, facand o declaratie dramatica ca e gata, imediat, sa se aseze la masa tratativelor cu Israelul. Abu Mazen a felicitat poporul palestinian pentru acest document istoric si a confirmat ca intelegerea cu Hayieh se bizuie si pe "Scrisoarea liderilor palestinieni detinuti in inchisorile israeliene". Abu Mazen le-a cerut palestinienilor sa inceteze greva care paralizeaza viata in Gaza de multa vreme.
Un nou moment istoric
"A aparut un nou moment istoric care cere tuturor palestinienilor sa se uneasca si sa continue lupta pentru infiintarea statului palestinian cu capitala la Ierusalim", a declarat Abu Mazen. Seful majoritatii Hamas din Parlamentul palestinian, Salah Al-Bardawill a declarat ca in discutiile dintre Abu Mazen si Ismail Hanyieh s-a ajuns la un consensus asupra celor trei conditii impuse de Quartet (Uniunea Europeana, Statele Unite, ONU si Rusia) pentru a ridica blocada impotriva guvernului Hamas: recunoasterea Israelului, renuntarea la actiuni teroriste si recunoasterea tratatelor semnate de guvernarea Yasser Arafat. Noul cabinet guvernamental palestinian va fi alcatuit din ministri Hamas, Fatah, diferite alte miscari politice palestiniene si tehnocrati. Daca un asemenea guvern va lua intra-devar fiinta, exista sanse reale pentru deblocarea mecanismelor tratativelor de pace palestiniano-israeliene. Si poate ca atunci, va reveni pe agenda de zi, noua propunere de pace araba lansata de Arabia Saudita, Egipt si Iordania. Pace generala intre lumea araba si evrei. Oare nu-i prea frumos ca sa fie si adevarat?