S-a stins ieri la varsta de 77 de ani, dupa o lupta crancena cu un cancer fatal, intr-un spital din Florenta, orasul ei natal: Oriana Fallaci - faimoasa scriitoare si jurnalist, controversata, iubita si urata, contestata in ultimii ani mai ales din cauza declaratiilor sale in legatura cu problematici extrem de actuale ale vremurilor noastre: Apocalipsa moderna inceputa dupa 11 septembrie, precum si raportul cu Islamul. Daca pentru numerosi intelectuali, numele lui Fallaci este sinonim cu atatarea la ura si refuzul dialogului cu alte religii, pentru unele persoane scriitoarea reprezinta vocea libertatii de expresie a unuia dintre strajerii Occidentului.
Dupa bataliile civile din anii '70 si succesivele experiente in calitate de corespondenta de razboi in Vietnam, Orientul Mijlociu, Fallaci initiaza o gresit inteleasa, cu armele urii reci, lucide, rationale - cruciada personala impotriva Islamului, cu intentia declarata de salvgardare a culturii europene. Provocarea rezida in furia ulterioara atentatelor de la World Trade Center si Turnurile Gemene, evenimente traite de aproape - scriitoarea era stabilita de foarte multa vreme la New York.
Desi - dupa cum scrie in cartea sa "Furia si mandria"- nu l-a putut scuza niciodata pe Papa Ioan Paul al II-lea de a fi cerut iertare pentru cruciade, cu Benedict al XVI-lea impartaseste implicarea in apararea valorilor Batranului Continent si refuzul relativismului. Relativism care - in exprimarea vehementa a scriitoarei - risca sa transforme Europa-Occidentul devorat de un cancer moral face jocul Islamului- in "Eurabia".
Astfel, cea care se auto-definea ca fiind "atee crestina", criticand cu forta - de-a lungul vietii sale - Biserica, se trezeste luptand - in stilul sau- pe acelasi front cu Papa Benedict al XVI-lea care-i scria fostului presedinte al senatului italian, Marcello Pera: "Occidentul nu se mai iubeste: vede din istoria sa numai aspectele distructive si depreciabile, nemaifiind in stare sa perceapa ceea ce este maret si pur".
Dispretuind orice urma de limbaj "politically-dar si inter-religiously-, correct"-, prin cartea "Furia si orgoliul"- best-seller international - Fallaci reuseste sa scandalizeze opina publica mondiala, dand, insa, curs si unor febrile dezbateri culturale. Discutii care au culminat cu apropierea dintre laici si credinciosii catolici si nasterea curentului de gandire "teo- con".
Accentele populist -xenofobe si etno- euro-centriste revelate de fraze precum: "Islamul nu a contribuit cu nimic la cultura si la civilizatia umana, reprezentand numai un plagiat al culturii crestine si evreiesti"- intr-o trista analogie cu fraza citata de Suvernul Pontif in Germania - sau: "Dupa 1 septembrie, Europa nu mai este Europa, ci o provincie a Islamului, asemenea Spaniei si Portugaliei pe vremea maurilor". Europa - adaposteste milioane de imigranti musulmani, musteste de imami, mulahi, moschei si adaposteste mii de teroristi islamici"- i-au atras scriitoarei, pe langa resentimente si critici din partea unor inalti prelati si membri reprezentanti ai intelighentiei internationale - intentarea unui proces pentru xenofobie, rasism- religios si calomnie la adresa religiei musulmane.
Insa, Fallaci continua sa-si scrie cartile, implicandu-si legendara verva polemica in condamnarea filo-islamismului, a anti-occidentalismului, al falsului pacifism. Dupa "Furia si Mandria" ( de a apartine lumii occidentale), apar "Forta ratiunii" si "Oriana Fallaci: interviu realizat sie insasi".
In timp ce presedintele republicii, Giorgio Napolitano a deplans ieri moartea "jurnalistei de faima mondiala", "pasionata protagonista a unor vii batalii culturale", numerosi intelectuali italieni si-au exprimat regretul in legatura cu faptul ca stingerea din viata a lui Fallaci a survenit inainte de a-si fi imblanzit incrancenarea si resentimentele anti-islamice.