Diversiune judiciara la Parchetul General

Octavian Virgiliu Ojog, procuror sef serviciu in cadrul Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie a devenit un campion al dosarelor in care "interesul poarta fesul". Adus la Bucuresti, taman de la Urziceni, Octavian Virgiliu Ojog a primit din partea conducerii Parchetului Inaltei Curti misiunea de a realiza o analiza a legalitatii functionarii barourilor paralele infiintate de cunoscutul avocat Pompiliu Bota. Dupa cum se stie, de cativa ani, in Romania functioneaza la nivelul fiecarui judet si in municipiul Bucuresti, barouri denumite "paralele", care au aceeasi denumire cu cele "clasice". Pana aici toate normale, numai ca lui Ojog insarcinarea profesionala i-a venit manusa in sensul ca ea convenea perfect intereselor sale ascunse. In loc sa se abtina de la solutionarea acestei anchete penale, deoarece era incompatibil, intrucat fiul sau este avocat in Baroul Bucuresti - aripa Iordanescu (adica cel care ii reclama penal pe avocatii lui Bota), Ojog a realizat o ancheta asa cum a invatat el la Ialomita. Adica unilateral, fara audierea partii acuzate (Bota) si cu ignorarea tuturor probelor care nu-i conveneau. "Informarea nr. 141/C3/1442/20.07.2006 semnata de Ojog poate fi interpretata si ca o imixtiune grosolana in anchetele altor procurori - prin intimidarea procurorilor de la instantele de provincie, intrucat ea cerea anularea solutiilor de NUP date pana in prezent si amendarea contraventionala si chiar trimiterea in judecata a avocatilor paraleli, contrar probelor din dosare, precum si celor 35 de hotarari judecatoresti definitive, care au stabilit ca avocatii lui Bota functioneaza legal.
Influentarea parchetelor
Nu e nici un secret ca la Sectia a II-a a Parchetului Inaltei Curti s-a mai incercat si sub vechea conducere asigurata de procurorul sef Gheorghe Draghici discreditarea avocatilor paraleli, prin emiterea de materiale cu caracter oficial, care sa induca ideea ca avocatii "paraleli" practica ilegal avocatura. Cu toate acestea, nici un avocat "paralel" nu a fost sanctionat in sutele de dosare in care acestia au fost reclamati pentru practicarea ilegala a avocaturii. 81 de procurori au pronuntat invariabil neinceperea urmaririi penale, iar in 35 de cazuri tot atatea instante de judecata au confirmat solutiile de neincepere, astfel ca nimeni nu mai poate invoca incalcarea legii de catre avocatii "paraleli" intrucat exista autoritate de lucru judecat. Ba, dimpotriva, in unele solutii ale procurorilor si judecatorilor s-a motivat ca cei care nu pot face dovada actelor de infiintare (statut, act constitutiv etc) sunt chiar barourile clasice, care nu-si pot demonstra personalitatea juridica. Intr-un caz - la Bacau, recent un judecator a dispus ca Parchetul sa inceapa urmarirea penala contra avocatilor "traditionali" din baroul local, pe motiv ca nu fac parte dintr-un barou legal constituit (sentinta despre care Ojog n-a suflat o vorba).
Numarul avocatilor paraleli a ajuns la 2000
Pe fondul acestei situatii de fapt, precum si a cresterii spectaculoase a numarului de avocati "paraleli" in toata tara - exista circa 2000 - procurorul Octavian Ojog a emis la 20.07.2006 o "Informare" de 18 pagini, in care a prezentat o cu totul alta situatie decat cea reala (ascunzand cele 35 de sentinte judecatoresti si 81 de NUP-uri favorabile avocatilor lui Bota - pe care nici nu l-a contactat) si care a propus in final ca "dosarele in care s-au dispus solutii de neincepere penala... sa fie restituite parchetelor, cu mentiunea ca ele au fost apreciate ca netemeinice si nelegale, pentru a fi reexaminate de catre conducatorul fiecarui parchet in parte". Pentru ca procurorii sefi sa stie ce sa faca mai departe, acelasi Ojog a dat si indicatia de verdict: "solutiile de trimitere in judecata, de scoatere de sub urmarire penala si aplicarea unor sanctiuni cu caracter administrativ pot fi apreciate ca temeinice si legale".
Pentru emiterea acestor concluzii, Ojog a mistificat adevarul, aruncand la cos toate solutiile contrare, la care au lucrat sute de judecatori, procurori si politisti. Grav este ca, prezentand aceasta situatie falsa, Ojog l-a convins pe fostul procuror general Ilie Botos sa avizeze Informarea nr. 141/C3/1442/20.07.2006, cu rezolutia: "De acord cu masurile propuse". Iar materialul a fost trimis la Parchetele din intreaga tara cu propunerea ca procurorii sefi sa reexamineze solutiile de NUP, desi legea prevede ca numai instantele de judecata pot lua in discutie solutiile procurorilor potrivit art. 278, indice 1, din Codul de procedura penala. Astfel de indicatii, date procurorilor de provincie de la nivelul Parchetului Inaltei Curti, pot fi lesne considerate drept acte de influentare si chiar imixtiune in activitatea altor magistrati - interzise categoric de lege. Mai trebuie adaugat ca acelasi Ojog a strecurat in "Informare" doua minciuni cat roata carului, in sensul ca doi dintre avocatii lui Bota ar fi fost trimisi in judecata pentru inselaciune, desi respectivii trimisi in judecata au fost inculpati pentru fapte care nu aveau nici o legatura cu barourile lui Bota.
Baiatul tatii
Inflacararea judiciara a procurorului Ojog avea o ratiune. Fiul lui Ojog este avocat "traditional" chiar in Baroul Bucuresti - aripa Iordanescu, avocat care sustine ca si-a luat de curand definitivatul. Fata de aceasta situatie, procurorul Ojog avea obligatia potrivit legii (Legea 161/2003 si statutul magistratilor) si codului deontologic al magistratilor sa-si informeze superiorii ca se afla intr-un conflict de interese si sa ceara ca lucrarea sa fie repartizata altuia. Ojog nu poate invoca necunoasterea legii, deoarece, atentie, chiar cu o zi inainte de a redacta "Informarea", mai precis pe 19.07.2006, acelasi Ojog si-a depus declaratia anuala de interese, privind functiile juridice sau de cercetare penala exercitate de sot si rude pana la gradul al IV-lea inclusiv, in care a recunoscut ca fiul sau e avocat in Baroul Bucuresti - aripa Iordanescu (cea care a reclamat "ilegalitatea" Baroului Bucuresti - aripa Bota). Potrivit art. 105 din Legea 161/2003, magistratilor le este interzis sa participe la judecarea unei cauze, in calitate de judecator sau procuror, daca ei, sotii sau rudelele lor pana la gradul IV inclusiv au vreun interes in cauza". Iata, prin urmare, gradul de "impartialitate" si "obiectivitate" al lui Ojog, procuror care recent a candidat, fara succes, pentru a ocupa un post de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Decanul Pompiliu Bota a formulat plangeri penale si disciplinare contra lui Ojog, si a informat conducerea Parchetului Inaltei Curti despre faptul ca acesta nici macar nu s-a deranjat sa afle argumentele barourilor "paralele", incalcand toate regulile unei anchete.

---

Despre autor: