Fara indoiala, Capitanul Jack Sparrow a fost un rol parca anume gandit pentru uluitorul cameleon care este Johnny Depp. In 2003 pelicula de aventuri "Piratii din Caraibe: Blestemul Perlei Negre" era filmul-surpriza de la Oscar (fiind de cinci ori nom
Fara indoiala, Capitanul Jack Sparrow a fost un rol parca anume gandit pentru uluitorul cameleon care este Johnny Depp. In 2003 pelicula de aventuri "Piratii din Caraibe: Blestemul Perlei Negre" era filmul-surpriza de la Oscar (fiind de cinci ori nominalizat, inclusiv Depp!) si ocupa locul secund al incasarilor in SUA (in Romania a atins treapta a treia a "intrarilor"). E greu sa impaci si publicul si critica si sa acumulezi si peste 300 de milioane incasari, mai ales cu o poveste simpla, aparent doar pentru copii. Producatorii s-au gandit ca "Piratii" de acum trei ani merita o continuare, filmul devenind de fapt pilot pentru o intreaga serie ce se preconizeaza - pentru ca nici in partea a doua nu ni se ofera un happy-end asteptat, ci se lasa o portita deschisa pentru inca un sequel - fiindca, nu-i asa, la Hollywood se bate fierul cat e cald si se scoate profit pe cat se poate de pe urma unui succes. Si "Pirates of the Caribbean: Dead Man's Chest" are toate premisele unui blockbuster: investindu-se 225 de milioane in el, a depasit deja sumele record ale primului episod si mi se pare chiar mai reusit decat acesta. Realizatorii nu s-au zgarcit la efecte speciale, iar echipa - aproape aceeasi din 2003 - este si ea spectaculoasa. Regizorul Gore Verbinski a apelat la aceleasi figuri - Orlando Bloom (Will), Keira Knightley (Elizabeth) plus chiar o aparitie scurta la sfarsit a lui Geoffrey Rush, in rolul rivalului - din prima serie - lui Jack Sparrow. Personajul lui Depp este spumos, un pirat cu alura de Malec, mereu aerian, mai mereu consumator de rom, imprumutand ceva din malitia si silentium-ul actorului devenit celebru in "Edward Scissorshands", "Dead man", "Donnie Brasco" sau in "Legenda calaretului fara cap" (relatia profesionala cu un alt erou "ciudat" al Hollywoodului, regizorul Tim Burton, a fost de altfel benefica pentru ambele parti, Depp devenind actorul lui fetis!). Depp a mai jucat nonconformisti rupti cumva de realitate si traind intr-o lume "a lor" si in filmele despre Jack The Ripper sau "Libertinul" conte de Rochester, dar parca in nici unul dintre cele enumerate mai sus n-a intrat mai credibil in pielea personajului ca in "Piratii din Caraibe", pana una alta filmul cu cele mai bune "castiguri" pentru actor si cu rolul vietii sale de pana acum. "Capitanul" Jack Sparrow, zabauc si betiv, pitoresc oricum in tot ceea ce face, este prins iar intr-un scenariu cu iz SF, amestecand povesti supranaturale cu intrigi ce tin de o realitate mai degraba apropiata de "Master & Comander" cu Russell Crowe. Intr-un secol al XVIII-lea in care ultimii oficiali pirati ajung in slujba Regilor si a companiilor de profit (ca aceea a Indiilor de Est), prezenta unui lup de mare boem, ca Sparrow, ii incurca pe unii care vor sa-l manipuleze in scopuri oculte. Compasul capitanului ar indica mai mult decat un semn cardinal - ar conduce catre comori, ba chiar catre ceva mai mult. Cufarul Omului Mort, in care acesta si-a ascuns... inima pentru a o feri de iubire, este obiectul disputei pentru taberele angrenate in multiple urmariri si rasturnari de situatie. Totul este tratat evident cu umor din plin, pentru ca, sa nu uitam, dincolo de unele scene neverosimile si de amestecul ambiguu intre fantome si personaje istoric normale, "Piratii..." este o parodie a filmelor de gen, cu aluzii fine si reverente la toata gama peliculelor ce i-a consacrat pe Douglas Fairbanks sau Erroll Flynn. Afland ca are o datorie la Davey Jones, maleficul stapan al Oceanului, al carui suflet nu se poate odihni, Sparrow incearca sa-si salveze doar pielea, in vreme ce Will vrea sa-si "recapete" tatal, iar Lizzie il vrea doar pe iubitul ei, care o fi acela (penduland intre Jack si Will, tot cu ajutorul... buclucasului compas!). Mai sunt angrenati in conflict infamii nobili ai Imperiului, echipajul fantoma de pe vasul Olandezul Zburator si oamenii lui Jack de pe Perla Neagra - simpatici, ca si capitanul lor -, inclusiv niste... canibali de pe o insula exotica si monstrul-caracatita Kraken ce se hraneste cu... corabii.
Luptand cu Timpul, blestemele si semnul negru din palma (care-i arata ca indiferent unde fuge pe mare monstrul e pe urmele lui, trimis de Jones - intr-un fel de rasturnare a schemei din Moby Dick), Sparrow nu vrea sa-si petreaca viata de dupa moarte ca servitor pe The Flying Dutchman. Stricandu-le planurile de nunta lui Elizabeth si Will, Jack ii strecoara abil printre incurcaturile sale, ajutandu-se si impiedicandu-se unii cu altii, fiecare mergand pe scopul propriu, dar neuitand pana la urma valori ca prietenia si dragostea. Ironicul autosacrificiu al lui Sparrow intrand cu sabia in gura lui Kraken lasa, cum am spus, o portita deschisa pentru a treia parte, pentru ca nu ne putem inchipui ca un erou ar putea disparea asa, pur si simplu, mai ales ca echipajul planuieste o noua calatorie la capatul Pamantului pentru a-l salva din ghearele Raului... Dincolo de maniheisme - desi ele aici sunt mai putin cliseistic redate, oricare dintre personaje avand si ceva "noir" in sange - filmul e si un altfel de "Sindbad Marinarul". Orice pare posibil si nimic nu are de ce sa-i socheze pe copiii de toate varstele, care mai cred in basme tip "1001 de nopti". Pe langa reinvierea unui gen sacru in Cetatea Filmului, cel de capa si spada, Walt Disney Pictures continua sa creeze o uzina de vise - cu profit! - care sterge barierele intre utopic si cotidian. "Cufarul omului mort" resusciteaza si ideea de carnavalesc, de farsa, de luare peste picior a tabu-urilor, autoritatilor si lucrurilor obisnuite in genere. Printr-un personaj rebel si furand ceva din comedia de l'arte plus Buster Keaton, filmul castiga adepti tocmai pentru ca pare ca nu se ia in serios, iar Jack - Johnny, are flerul de a se autoparodia la fiecare pas (el insusi specializat oricum in eroi neconventionali).
Costumele isi au farmecul lor, de a reda culoarea unei epoci de curaj si etichete parca desuete, iar trucajele ne arata ca Verbinski il poate concura chiar pe maestrul Peter Jackson din "King Kong" - in fapt, la episodul insulei cu bastinasi pare a-l ironiza si pe acesta... Important e ca "Piratii din Caraibe" s-au intors si asteptam partea a treia (probabil ca nu va fi ultima) in 2007, cu acelasi clovn tragicomic Depp, caruia i s-a pus la dispozitie un rol generos pentru a se da pe cat se poate in stamba si a face show ca in gagurile filmelor mute. Un blockbuster vesel n-ati mai vazut demult iar un film "comercial" care neaga tocmai prin poante... comercialul ridicol de la Hollywood, e binevenit, ca o infuzie de aer proaspat pe ecranele noastre bantuite de fantomele productiilor de mana a saptea.


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.