Moto: ""Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul""
Mircea Badea, realizator tv In jurul stopului din Marea intersectie roiesc fel de fel de profitori ai intersectiei. Cei care ar fi murit de foame daca nu s-ar fi inventat stopul. O tanara mai mult decat sanatoasa, trosnind de vigoare ca un fag dintr-un parc protejat prin lege, pandeste langa bordura cu un puradel in brate. Face parte dintr-o vasta retea de cersetori la negru, condusi de un profesor doctor docent in Fizica Universului cunoscut. De cum se opresc masinile, inhata puradelul si-l plimba de la o masina la alta. Barbatilor de la volan le trec prin cap fel de fel de prostii la vederea tinerei vanjoase. Nevestele de alaturi sunt revoltate. Interpreta rolului Sunt o tanara mama si copiii imi mor de foame! s-a retras la baza. Pe trotuar adica. Vine randul stergatorilor de parbrize. Prin toate masinile de la stop se da alarma. Se coboara geamurile. Unii pun mana pe umbrelele ce pot folosi, la o adica, drept retevei. De undeva, din necunoscut, a rasarit un stol de pustani goi pana la brau, desculti si in pantaloni scurti. In priviri le luceste hotararea de a merge pana la capat. Asemenea unui ucigas platit, aparut in prag cu pistolul intors spre tine. Orice ai face, pustanii iti vor face harcea-parcea parbrizul. Ai scapat de stergatorii de parbriz. Asta nu inseamna ca poti rasufla. Sirul grelelor incercari n-au luat sfarsit. Ca din asfalt, se iveste o femeie la vreo treizeci de ani, care arata a 50. Isi taraste labele intr-o pereche de slapi de plastic, decorati cu un pufulet la intersectia celor doua bretele. E o vanzatoare ambulanta de presa democrata. Ziarele se cumpara stie o intreaga lume in functie de titluri. De aceea chioscurile de ziare sunt astfel intocmite incat sa poti vedea mai toate titlurile tari ale zilei. Cetateanca din fata ta - pentru ca doar Cetateanca ii poti spune ca sa nu gresesti, tanara sau batrana fiind riscant, iar femeie, de-a dreptul catastrofal - functioneaza dupa principiul chioscului insufletit. Si-a atarnat de jur-imprejur si de sus pana jos ziarele si revistele de vanzare. Daca ai avea ragaz, ai putea sa cobori din masina (scotand cheia din contact, sa nu ti-o fure!) si sa faci o revista a presei din ziua respectiva, dand ocol chioscului in carne si oase. O asemenea operatiune nu e indicata daca vanza-toarea se nimereste sa fie trasnet, nu alta: fusta scurta, sandale cu sireturi pana la genunchi, gen sado-masochist cu biciul, priviri din care intelegi multe. Rotirea in jurul respectivei, dar mai ales insistenta de a citi principalele titluri ar putea fi interpretata si altfel. Pe fundul bombat, facand cu ochiul de sub fusta care mai mult descopera decat ascunde, sta agatata cu un cleste de rufe o publicatie de inalta tinuta intelectuala. Cum s-ar interpreta nevoia ta de a citi titlul eseului de pe pagina intai daca, pentru a-ti veni mai usor, ochelarist fiind, te asezi pe vine si iti apropii fata de posteriorul junei?! Si mai vin: vanzatorii de telemobile la jumatate de pret, plasatorii de invitatii pentru localuri deocheate, gen Pusi Cat sau Sexy cu duiumul, anchetatorii sondajelor de opinie, tineri care te imbie cu flacoane de parfum promotionale, cu ochii lor bovini in care nu citesti nimic, mari mutilati de razboi, tarandu-se prin praf cu cioturile lor jegoase. Ai reusit sa treci. Ai scapat ca prin minune. Si simti nevoia sa-ti faci cruce.