Sefa a catedrei de limba romana a Facultatii de filologie din Belgrad, autoare, in limba sarba, a unor studii fundamentale despre literatura si cultura noastra ("Fantasticul in literatura romana", "Literatura romana de la inceputuri pana la postmodernism"), poeta si traducatoare (i-a tradus in sarbeste, printre altii, pe Mircea Eliade si A. Marino), infatigabila Mariana Dan debuteaza, in fine, in Romania, la Editura Vinea (singura editura specializata pe poezie; chapeau bas, maitre 'one!), cu un foarte elegant volum de versuri, "ingerii din statie", splendid ilustrat de desenele lui Vlad Ciobanu. Marturisesc ca m-am aplecat cu mare curiozitate asupra poemelor Marianei Dan; stiam, de la Adam Pusjlovic si de la regretatul Ioan Flora, cate ceva despre "clocotrism", miscare literara de avangarda a poeziei sarbesti din anii '70-'80, careia ii era afiliata si Mariana Dan, si voiam sa vad amprenta lirica a acestei originale directii (si) in textele sale. Sigur, ea, amprenta exista, mai ales in regimul recuzitei poetice si mai ales in primele sectiuni ale volumului ("bilete de-autobuz si harti", "lupul din cenusa ta", "printre chei"); dar chiar si-aici se pot observa semne ale unei radicalizari a discursului, radicalizare ce se va implini briliant in ultima parte ("muzeul de stiinte naturale de la Viena"). Scurt spus, ceea ce poeta pierde in "clocotrism" castiga in profunzime. Dau numai cateva exemple: "mai, tata, ai tu o locuinta/ in cerul rasucit/ ca o clepsidra?" ("Rugaciune"); "la bethleem azi/ nu se naste/ nici un mielusel/ doar secera si ciocanul/ doar ciocanul si secera" ("Sobolanul de trefla"); "ma simt ca o insecta/ pitita-n corabia de lemn/ atat de migalos facuta/ de mester, direct/ in sticla de rachiu" ("Claustrofobie").
Ceea ce se poate usor decela de-aici este ca Mariana Dan, ca orice autor trecut prin scoala marii poezii (Kafavis, Ezra Pound, T.S. Eliot etc.), are stiinta finalurilor fulminante, a acelor finaluri care arunca, a rebours, o lumina suprinzatoare asupra intregii constructii lirice. Si nu o data gandul m-a dus la superbele poeme dramatice ale Marianei Marin.
O carte tulburatoare, o carte de raftul intai al oricarui iubitor de poezie.