Imbunatatirea calificativului de risc de tara pentru Romania de catre agentia Fitch la clasa "A" este un semnal ca tranzitia economica s-a incheiat. In pragul integrarii europene, economia romaneasca are inca o seama de vulnerabilitati. Odata cu imbunatatirea administrarii fiscale si cu sporirea veniturilor bugetare ca pondere in PIB pana la aproape 33%, zonele de vulnerabilitate au ramas celelalte trei: agricultura, protectia sociala si competitivitatea. Protectia sociala este domeniul cel mai intarziat in ce priveste reforma. In clipa de fata, intr-o economie practic privata, sistemul de asigurari sociale este, in continuare, un sistem etatist cu consecinte negative, indeosebi, asupra nivelului pensiilor si al asigurarilor de sanatate. Din pacate, pana la functionarea corespunzatoare a sistemului public administrat privat si pana la consolidarea sistemului pensiilor private optionale, protectia sociala acordata persoanelor varstnice nu are prea multe sanse pentru o imbunatatire semnificativa. Cine sustine ca poate, in termen scurt, sa mareasca pensiile cu zeci de procente, in termeni reali, acela minte. Si dovada o constituie si cifrele prezentate in editorialul de fata. In ce priveste bugetul asigurarilor sociale de stat, veniturile realizate in anul 2004 au fost de 16,2 miliarde RON, iar in anul 2005, de 17 miliarde RON. Preliminatul pentru anul 2006 este de 18,9 miliarde RON, iar prognoza pentru anul 2007 ajunge la 21,9 miliarde RON, urmand ca la orizontul anului 2010 veniturile sa creasca pana la circa 30 miliarde RON. In ce priveste bugetul asigurarilor pentru somaj, cifrele similare sunt: 2004 - 1,9 miliarde RON, 2005 - 2,2 miliarde RON, 2006 - 2,23 miliarde RON, 2007 - 2,46 miliarde RON, urmand ca in perspectiva anului 2010 sa ajunga la circa 3,5 miliarde RON. Nivelele pentru Fondul special pentru asigurarile sociale de sanatate sunt: 2004 - 6,9 miliarde RON, 2005 - 8,5 miliarde RON, 2006 - 9,8 miliarde RON, 2007 - 11,6 miliarde RON, urmand ca in anul 2010 sa ajunga la 15 miliarde RON.
Per ansamblu, bugetul asigurarilor sociale cuprinde pentru anul 2004 circa 25 miliarde RON, pentru anul 2005, 26,8 miliarde RON, pentru anul 2006, un preliminat de 31 miliarde RON, iar pentru anul 2007 36 miliarde RON. Urmeaza ca in perspectiva anului 2010 bugetul asigurarilor sociale sa aiba venituri estimate la 48 miliarde RON. Aceasta presupune, in perioada 2004 - 2007 o crestere, in termeni nominali, cu 45%, iar in termeni reali cu 26-27%. In perioada de pana la 2010, cum bine se vede, bugetul asigurarilor sociale ar urma, in termeni nominali, sa se dubleze, cresterea in termeni reali fiind mult mai mare, dat fiind ca inflatia va avea valori mult mai mici. In fapt, tendinta de crestere este mult mai mare, daca socotim ca fata de 49,5% din fondul brut de salarii, cat reprezentau contributiile la asigurari sociale in anul 2004, pana in anul 2010 ele vor cobori, in trepte succesive, pana la 38-40%, ceea ce presupune o diminuare a acestora cu peste 20%. La aceasta se adauga, incepand cu anul 2007, o alocare anuala de 2% din fondul brut de salarii, din cota datorata de angajat, catre sistemul de pensii cu participare obligatorie, dar administrat privat. In programul de guvernare am avut in vedere o reducere a contributiilor la asigurarile sociale pe perioada 2005-2008 (incluzand, asadar, si modificarile din anul 2008 pentru anul 2009) de un procent de 9-9,5%, repartizat proportional pe fiecare an. Din aceasta cota a fost operata, deja, pentru anul 2006 o prima diminuare cu 2% si o alta, tot de 2% pentru anul 2007. Asadar, CAS pentru anul 2007 este de 45%, din care 30% pentru fondurile de pensii. Din acestea, cum spuneam, 2% vor fi alocate sistemului obligatoriu administrat privat. Cum este, posibil, totusi, ca, in acelasi timp, contributiile sa scada, dar bugetul asigurarilor sociale sa inregistreze venituri mai mari ajungand, chiar, cum am vazut, sa se dubleze pana in anul 2010 (ceea ce inseamna o crestere reala de circa 65%)? Motivele sunt diferite. Pe de o parte este cresterea economica. In perioada 2001-2006 cresterea economica a inregistrat o medie anuala remarcabila, de 5%, iar tendintele nu par a se modifica. In al doilea rand e vorba de albirea unor zone intinse din economia gri. Evaluarile guvernamentale arata ca in prezent peste un milion de locuri de munca sunt partial sau total cuprinse in economia gri. Pana in anul 2010 cel putin 700.000-800.000 de locuri de munca ar trebui sa se adauge celor existente in anul 2004. Al treilea argument este acela ca salariul net continua sa sporeasca nu numai datorita cresterii productivitatii muncii, dar si datorita presiunii exercitate de piata de munca europeana. Iar cel de-al patrulea argument este legat de contributia unor taxe noi, nu este cazul taxelor din consumul unor produse nocive destinate fondului pentru sanatate. In conditiile in care fondurile alocate pensiilor, precum si cele destinate ingrijirii medicale trebuie sa sporeasca, orice tentativa de a grabi procesul de diminuare a contributiilor ar putea ameninta sustenabilitatea sistemului. O reducere mai severa, sa spunem 7% in 2007, ar presupune un transfer de bani de la bugetul de stat sau recurgerea la credite externe. O socoteala simpla arata ca o reducere cu 7% a contributiilor, adica cu 15% din totalul contributiilor, ar insemna, pentru anul 2007, o diminuare suplimentara cu circa 5 miliarde RON a bugetului asigurarilor sociale, suma dificil de acoperit din surse bugetare. Iar a ne imprumuta pentru plata pensiilor nu e o solutie buna in conditiile in care trebuie sa reducem inflatia la 3% in anii urmatori integrarii.