Dupa ziua Crucii - 14 septembrie - vine ziua de incepere a unui nou an scolar - 15 septembrie. Aceste date pareau candva la fel de certe ca rasaritul sau apusul, in functie de rotatiile soarelui. Cum am stabilit deja ca suntem un popor original, intr-o tara cu origini sanatoase, nimic nu ar trebui sa ne mai mire daca 15 septembrie va fi o zi ca oricare alta pentru elevii, cadorisiti de guvernanti cu inca un strop de vacanta. Si, poate ca in viitorul apropiat, nici ziua crucii nu va mai fi ce a fost... Dezinteresul politic pentru existenta romanilor obligandu-ne sa ne ducem fiecare crucea, care cum putem, fara a mai spera ceva de la autoritati.
In fond, politicieni martieni am votat, din astia avem, ei nu au nici o vina, ci doar noi care, din patru in patru ani, ne uitam la emisiuni cu promisiuni electorale in loc sa mutam pe Minimax la Familia trasnita. Ar fi cam acelasi lucru. Basca faptul ca un desen animat de calitate poate face cat un pumn de prozac pentru persoanele suprasolicitate nervos.
Ministrul democrat al Invatamantului - Mihail Hardau - da asigurari ca a facut si va face tot ce ii sta in putere. Doar partidul sau este inca la putere. Greva anuntata de dascali fiind, probabil, in opinia lui, o sicana politica. Iar cresterile salariale, cerute de sindicalisti, nu sunt altceva decat rasfat in vazul publicului.
De cate ori voi avea ocazia - si acum am una - voi spune ca nici un efort guvernamental nu este prea mare, atunci cand e vorba despre profesori. Multi vor sa-i denigreze: ca fac meditatii si nu declara la Fisc, ca se razbuna pe elevi pentru conditiile proaste in care muncesc, ca nu se mai ostenesc la catedra, ca sa-i cheme acasa pe elevi. Poate este asa in multe cazuri. Poate in prea putine.
Insa acestea sunt informatii reziduale pe langa imensul bine pe care il fac dascalii unui popor. Ne mai miram ca tinerii asculta manele, ca se drogheaza, ca fetele vor sa fie luate sub aripa ocrotitoare a cate unui domn trecut de zeci de ani de prima tinerete, ca s-au rasucit valorile cu susul in jos si ca pana si copiii de tata au ajuns sa puna mai mare pret pe zornaitul banilor decat pe gustul dulce si sanatos al laptelui de mama.
La gradinita, pruncii ni se intrec in celulare, la scoala primara in decapotabile, la gimnaziu in vile cu piscine - interioara si exterioara - la liceu cu vila in Spania, la facultate... care facultate?
S-a acreditat ideea ca facultatea o fac doar prostii si saracii. Prostii, care mai cred ca o minte luminata poate schimba lumea. Si saracii cu duhul, care mai spera ca, daca esti citit, poti aspira la o viata decenta, fara abrutizarea derivata din lipsurile fizice si spirituale.
Revenind cu picioarele in stratosfera numita Romania, ministrul Finantelor e la Singapore, la reuniunea de toamna a FMI si Bancii Mondiale - a scapat de profesorii mofturosi, premierul se pregateste de operatia la picior, partidele sunt in schimbari, preschimbari, audieri, demiteri si demisii - se primenesc pentru un nou sezon si isi cauta de zor haine de chefuiala pentru 31 decembrie: ultima noapte de bezna, intaia zi de... razboi. Razboiul cuceririi bunastarii!
""Intai ianuarie inseamna mai rau decat acum!"" - ne avertizeaza, de pe patul de spital, politologul Silviu Brucan. ""Vor trece ani de zile pana vom simti bunastarea"", mai spune in Adevarul Brucan. Un avertisment intemeiat pentru cei care-si scrobesc camasa pentru noaptea balului european, in loc sa-si suflece manecile, pentru a trece la munca.
De vorbele si faptele lor suntem satui. V-a sunat clopotelul, politicienilor! Daca nici scoala copiilor nostri nu mai e sigura, atunci poate a venit vremea sa va duceti voi acolo, pentru cursuri intensive de onoare.