Casanova, victima femeilor

Nu exista parca o imagine a pietatii mai clara decat cea a tinerei calugarite care era imbracata in negru, avand o cruce de aur pe piept si care privea spre curtea manastirii.
Insa, in momentul in care a vazut un tanar care intra in capela de pe insula Murano, juramintele ei de castitate au disparut.
Tanarul barbat nu era altul decat Giacomo Casanova, care pe atunci avea 28 de ani si caruia nici o femeie din Europa nu-i putea rezista.
Dupa ce a iesit din capela, o slujnica a venit la el si i-a dat un biletel de la calugarita, care ii cerea sa se intalneasca intre patru ochi.
Casanova nu mai fusese intr-o situatie asemanatoare niciodata, iar pedeapsa pentru sacrilegiul pe care urma sa-l faca era crunta, daca nu chiar capitala.
Cu toate acestea, elementul de pericol l-a excitat atat de mult incat nici macar nu mai putea dormi sau manca. "Urma sa gust din fructul oprit si sa tradez increderea unui sot omnipotent si omniprezent, alegandu-mi din haremul lui divin cea mai frumoasa dintre femei".
Astfel, el nu a putut sa refuze oferta si s-a intalnit cu calugarita care i s-a abandonat in brate. Abia mult mai tarziu, Casanova a descoperit ca fusese sedus cu un scop precis, ca fusese efectiv "folosit".
Dupa mai mult de doua secole de la moartea cuceritorului, numele sau este inca sinonim cu cel al iubitului perfect al femeilor.
Acum, noi amanunte au mai iesit la iveala odata cu o noua carte al carei subiect principal este si in care se afirma ca acesta nu era nici pe departe cuceritorul fara inima despre care vorbeau legendele, relateaza presa britanica.
Desi au existat multe victime printre cele peste doua sute de femei pe care le-a sedus, au existat foarte multe care au profitat de generozitatea, bunatatea si vulnerabilitatea sa.
Mai mult decat atat, Casanova nu era o bruta libidinoasa, ci un barbat care credea ca femeile ar trebui sa fie egale barbatilor. Atras de femeile inteligente care reprezentau pentru el o provocare romantica si intelectuala, el spunea adeseori ca daca nu are ce sa-i spuna unei femei, atunci nu vrea nici sa se culce cu ea.
Abandonat de mic
Nascut in Venetia in 1725, el a fost considerat in primii sai opt ani de viata drept "intarziat mintal", insa dupa aceasta varsta a demonstrat parintilor sai si lumii ca poate recupera timpul pierdut si poate fi egal semenilor sai de aceeasi varsta.
Dintotdeauna avea o capacitate extraorinara de a intelege psihicul uman, o memorie fantastica si o personalitate care impresiona pe oricine care l-a intalnit, de la Voltaire si pana la Ecaterina cea Mare.
Desi ii era sortit inca de mic sa urmeze calea Bisericii, Casanova a renuntat pentru a deveni soldat, cartofor, aventurier, om de afaceri, scriitor si nu in ultimul rand un mare cuceritor, fiiind foarte chipes.
Cu toate acestea, Casanova avea o problema: nu se putea aseza, nici la o meserie si nici macar la o singura femeie. Desi era un om extraordinar, Casanova a devenit cel mai rau dusman al sau.
Daca ar fi trait astazi, ar fi constituit pacientul visurilor oricarui psiholog care, poate chiar de la prima sedinta, ar fi descoperit ca acest comportament inconsecvent al cuceritorului era total din vina mamei sale, Zanetta, o frumoasa actrita din Venetia. Aceasta si-a ignorat aproape total fiul cel mai mare in primii sai opt ani de viata.
Vaduva pe cand avea in jur de 25 de ani, ea s-a trezit ca are de hranit sase copii si a decis sa pastreze acasa pe cinci dintre ei, iar pe Casanova l-a dus la o batrana in Padova, chiar in noaptea cand acesta implinea noua ani. Micul Casanova nu si-a mai vazut apoi mama aproape un an si niciodata nu va mai sta in casa copilariei sale.
Victima din nou
Fiind abandonat in acest mod crud, micutul a ramas cu traume emotionale care nu se vor vindeca niciodata, ascunzandu-se in spatele unei aparente infatuari si increderi de sine care de fapt acopereau un copil vulnerabil, flamand de iubire si incurajari.
Multe femei au stiut sa profite de aceste slabiciuni, ca si calugarita de fapt. In cartea pe care a scris-o la batranete, "Histoire De Ma Vie", Casanova a numit-o pe aceasta M.M. - cea mai acaparatoare sexual femeie pe care a cunoscut-o vreodata.
Frustrata din punct de vedere intelectual si sexual de viata de la manastire, M.M. a decis sa se razbune pe sistemul care o "incarcerase", rupand juramintele de saracie, supusenie si castitate pe care le facuse.
Primul sau amant a fost Francois de Bernis, ambasadorul Frantei la Venetia, care a mituit personalul manastirii astfel incat sa-si poata lua la plimbare amanta oricand si oriunde. Ambasadorul nu s-a suparat cand a aflat ca M.M. mai dorea sa-si ia un amant - pe Casanova ci, mai mult decat atat, fiind un voyeurist, obisnuia sa stea intr-o camera secreta si sa-i priveasca pe cei doi cand faceau dragoste.
La randul sau, Casanova, nestiind nimic din toate acestea, o initia pe M.M. in tainele amorului, si a sfarsit prin a se indragosti nebuneste de ea. Cu toate acestea, dupa ce a stat cu el o vreme, M.M. a decis ca il paraseste si, desi acesta era distrus, a plecat fara sa se mai uite in urma.
Flamand de dragoste
Giacomo Casanova a fost extrem de ravasit de ce i s-a intamplat, astfel incat a decis ca trebuie sa "stea ocupat" si avea, la un moment dat, 20 de amante carora le inchiriase la Paris 20 de apartamente cochete.
In 1763, Casanova se indragosteste nebuneste inca o data, cazand in mrejele unei curtezane de 16 ani, al carei nume avea sa devina simbol al manipularii feminine. Desi avea un aspect inocent, Marianne de Charpillon era diabolica: l-a stros pe acesta de bani timp de mai multa vreme si l-a innebunit efectiv cu refuzul sau in ceea ce priveste orice tentativa de apropiere sexuala din partea lui.
La un moment dat, innebunit, Casanova chiar a vrut s-o omoare, nereusind sa se vindece de ea nici macar cand a prins-o in pat cu peruchierul.
In final, din nou, Casanova a fost distrus, ceea ce i-a ruinat complet increderea in femei. Cautand disperat dragostea si refuzand acele femei care i se ofereau pe tava, el s-a dovedit pana la urma a fi o prada usoara pentru femeile manipulatoare, mai ales ca, generos fiind, lasa banii sa i se scurga printre degete fara nici o problema.
Spre sfarsitul vietii a ajuns sarac si a lucrat in ultimii sai 13 ani de viata ca bibliotecar in Bohemia. A reusit sa piarda totul din dorinta disperata de a avea aprobarea femeilor: a pierdut bani, independenta, placerea de a hoinari si, in ultima instanta, chiar si aspectul sau.

---

Despre autor: