Scoala secolului al XXI-lea, stuf, sarma si chirpici

A fost o vreme cand m-am bucurat din tot sufletul ca am scapat de scoala. De perpetua amenintare a sedintelor cu parintii, de ascunderea carnetului de note si de replica ruginita, spusa cu pasiunea celui care striga, aproape
indescifrabil, ""fiare vechi cumpar"", ""tovarasa, mi-am uitat caietul acasa"".

Am fost prin nordul Ilfovului sa vanturam reteaua scolara, avand un sentiment acut ca acum as putea sa ma razbun nestanjenit pe corpul profesoral pentru torturile groaznice la care ma supusesera in copilarie.
COMUNA DASCALU. Cand ai idei putine, dar fixe, ca aceea de mai sus, o legatura naiva a numelui cu subiectul pare geniala. Parcam ca niste smecheri taman in curte si ne dezmortim indelung pana apare directorul sa ne intrebe de sanatate. Dezamagirea pusese stapanire pe mine inca din strada, de cum vazusem localul. Avea o gramada de termopane si era zugravit frumos. Greu sa te mai iei de bietul om. Ne-a plimbat prin toate clasele, ne-a aratat laboratoarele si budele. Pentru mine era urat, pentru ca aproape totul arata bine. Curat, ce nu era nou era bine intretinut, cartile aranjate pe marginea pupitrelor. Mai mult, ca sa se invete intr-un singur schimb, in curte amenajase, intr-o fosta magazie, doua sali de clasa. L-am prins totusi! Nu prea avea cu ce sa le mobileze. Si nici profesori nu prea avea. ""Pentru ca norma de ore este mica la noi, avand elevi putini, nu prea se inghesuie nici cadrele sa vina aici. Asa ca pana la urma iar o sa functionam cu personal «necalificat».""
MOARA VLASIEI. In curte ne-am intalnit cu trei inspectori de la ""judet"". Ne-am interesat cam pe unde am putea sa gasim o scoala mai prapadita. S-au gandit mult pana sa ne dea un raspuns. Nesatisfacator din punctul meu de vedere, fiind inca dornic de razbunare. In scoala se lucra intens la calorifere. Si o sa se lucreze si mai intens la viitoarea centrala termica, dupa ce o sa inceapa orele, pentru ca ministerul a aprobat de abia acum niste fonduri care trebuie cheltuite pana la sfarsitul anului. Am mai trecut prin Balotesti, unde n-am mai oprit, pentru ca iar am vazut termopane, zugraveala recenta si alte semne de bunastare.
PERIS. Cum arata o scoala cu 19 elevi? Mica. Are o singura clasa in care intra toata lumea. Are o singura profesoara, pe care n-am gasit-o, ""ca e la centru la sedinta"", ne zice femeia de serviciu care locuieste peste gard. Cred ca aici mi s-a rupt vechea manie. O liniste de sat, iarba, verdeata, cum zice poetul: era o smecherie patriarhala, se auzea cum iti creste barba. Chestiunea nu are termopane, dar are o sumedenie de crapaturi in structura de rezistenta. In aceeasi cladire functioneaza si gradinita. Asta are doua termopane, ceva jucarele, o culoare galbena placuta, care se intinde pe pereti. Un tatic mai instarit a sponsorizat, dar acum fetita lui a crescut, asa ca, nefiind alti bani, nu se poate decat intretine ""mostenirea"".
CORBEANCA. Sat Ostrat. Inainte de plecarea in acest tur am vorbit cu o amabila doamna de la Ministerul Educatiei, care, dupa ce m-a sfatuit sa caut informatiile pe care le cerusem pe site-ul ministerului, s-a oferit sa-mi trimita pe e-mail listele actualizate la zi. Asa am ajuns in Ostrat, ca sa mai scapam de termopane si sa vedem ce semnificatie are o ""sectie cu grupa de sapte prescolari"". N-are. Adica exista cladirea, care a fost zugravita acum doi ani si are acoperis nou. Mai are niste banci din 1930, o fosta femeie de serviciu, care locuieste vizavi si care face oficiile de gazda. ""Nu mai e nici o scoala si nici o gradinita. I-au luat pe copii la Corbeanca, pentru ca nici acolo nu erau prea multi si era pericol sa se desfiinteze posturile. Secretara de la Tamasi a facut asta. Si uite, io i-am zis lua€™ doamna educatoare ca asta isi baga coada. Ca astia de la minister nici nu stiu ce se intampla aici. I-am zis: du-te si vorbeste sus, ca aia habar n-au ce face secretara. Nu s-a dus si acum, ca s-a desfiintat clasa, profesoara a ajuns casiera. E la o firma da€™asta de ia gunoiua€™."" La subcapitolul Peris, spuneam, ma citez aproximativ: ""Si daca mai pui la socoteala si imprejurimile, ti-ai dori sa te mai duci la scoala, dar la asta, macar o data. Sau sa locuiesti in cladirea asta daca s-ar putea"". Ministerul nu stie ca aici nu mai sunt copii. Bani in cladire s-au bagat si arata bine, solida si are o curte mare si foarte frumoasa. Deci cineva, cineva care se pricepe, ar putea sa se mute aici, ca tot e pacat sa stea casa si goala, si renovata.
Ne-am intors in fum, praf, gunoaie, bara la bara, in Bucuresti. Ilfovul arata mult mai bine, chiar daca are scoli pe care mai toata lumea le uraste. Daca, Doamne fereste, ar trebui sa ma duc iarasi la ore, cred ca as vrea in judetua€™ asta, fost sector agricol. Noroc ca nu e cazul.

Geamuri din lemn pentru elevii botosaneni

PRIMITIV. Elevii se spala pe maini la o instalatie improvizata, din cauza ca nu exista apa curenta in scoala

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe