Deputatul PSD Adrian Nastase, fost ministru de Externe (1990-1992) si fost premier (2000-2004), va lansa joi, 14 septembrie, volumul intitulat ""Romania dupa Malta. Pledoarie pentru o reconstructie a politicii externe"".

Jurnalul National va prezenta incepand de astazi fragmente din aceasta carte, despre care, spune autorul, nu este nici un volum de memorii si nici un manual de istorie. Este ""o carte-document"" care prezinta cititorului roman aspecte necunoscute, ale unei perioade extrem de zbuciumate din istoria recenta, definita prin sfarsitul Razboiului Rece, destramarea Uniunii Sovietice si reunificarea continentului european. Amatorii de teorii ale conspiratiei vor fi dezamagiti. Nu le voi confirma parerile potrivit carora Summit-ul americano-sovietic din decembrie 1989, de la Malta, a fost, prin intelegerile convenite, o alta Yalta pentru Romania. O spun de la inceput: intalnirea la varf dintre SUA si URSS la Malta nu a fost o noua Yalta. Efectele ei asupra evolutiei Europei si Romaniei au fost insa de aceeasi amploare, chiar daca nu de acelasi sens, cu cele ale intalnirii din iarna anului 1945. Exista, deci, unele asemanari, dar si deosebiri majore intre cele doua momente istorice.
""MIT TENACE"". O stranie coincidenta a facut ca imediat dupa intalnirea Bush-Gorbaciov, de la Malta (inceputa la 2 decembrie 1989), in Romania sa se declanseze evenimentele care au dus la schimbarea de regim politic de la Bucuresti (16-22 decembrie). Asa s-a nascut un mit tenace, conform caruia Romania a fost la Malta, ca si la Yalta victima politicii sferelor de influenta, a targuielilor intre ""cei mari"" care decid, cu cinism, soarta celor mici. Cred ca nu e de prisos sa subliniez ca inclusiv ""Yalta folclorica"", din reprezentarea comuna, alterata de diverse propagande, difera considerabil de ""Yalta diplomatico-istorica"", asa cum rezulta ea din documente si din marturiile participantilor directi. Contrar mitului care face din Conferinta de la Yalta un ""abator"" geopolitic, unde s-ar fi redistribuit sferele de influenta si s-ar fi decis decuparea Europei, cu acea ocazie cei trei ""mari"" au luat decizii care priveau subiecte de cu totul alta natura: structurarea Organizatiei Natiunilor Unite pentru construirea unei noi ordini mondiale, coordonarea operatiunilor militare pentru infrangerea cat mai rapida a Reich-ului, contributia sovietica la razboiul impotriva Japoniei. Un scurt memento este util. La inceputul lui 1945, soarta Romaniei, ca si a Europei, de altfel, fusese deja pecetluita. Ea deriva din situatia politico-militara de fapt de pe continent, din mersul razboiului si din felul in care aliatii vedeau organizarea lumii postbelice. In acest context a avut loc intalnirea de la Yalta, din 4-11 februarie 1945, a celor trei sefi de stat: Franklin D. Roosevelt, Iosif V. Stalin si Winston S. Churchill (a€¦) In textul adoptat la sfarsitul celor sapte zile de intalnire si de dezbateri, despre Romania se facea o singura mentiune, la punctul XI, sud-estul Europei: ""Marea Britanie supune atentiei colegilor sai urmatoarele subiecte: a) Comisia de Control in Bulgaria; b) Pretentiile Greciei fata de Bulgaria, cu referire speciala la despagubirile de razboi; c) Echipamentul petrolifer din Romania"".

SERVETELUL CU SFERELE DE INFLUENTA