""Rostul meu este sa umblu la intelesuri"" Este unul dintre cei mai importanti regizori ai teatrului romanesc actual. In 2005 a primit din partea UNITER ""Premiul pentru intreaga activitate"". Astazi, Alexa Visarion isi sarbatoreste ziua de nastere. ""Ziua mea de nastere este legata de o succesiune, pentru ca la 8 septembrie, de Sfanta Marie, este ziua mamei mele, iar la 10 septembrie se implinesc 39 de ani de la casatoria cu sotia mea Veronica. Ma bucur ca am ajuns la 59 de ani si am inceput aceasta varsta cu o schimbare in familie, care este impartita intre doua tari, pe doua continente. Am un baiat Felix Alexa, care este regizor si lucreaza aici, si un baiat care este sculptor la New York si este directorul unei galerii. Debutez la aceasta varsta cu un scenariu de film scris cu o studenta. In sensul acesta debutez: doua generatii diferite, un profesor si o studenta, scriu un scenariu de film impreuna. Acest scenariu va participa la concursul de scenarii organizat de CNC in luna septembrie. Sunt incantat si de faptul ca spectacolul de la Craiova, «Livada de visini» de Cehov, pe care l-am realizat anul trecut, a fost invitat in Festivalul National «I.L. Cragiale». A fost un prilej pentru aceasta trupa celebra, cat si pentru mine de a avea un dialog cu publicul din Bucuresti. Pana acum am facut acest lucru numai la Craiova. Slabiciunea pentru opera cehoviana mi se trage de prin 1971, cand am terminat facultatea. Mi-am inceput profesia la Arad cu «Unchiul Vanea» de Cehov. Am continuat apoi sa lucrez spectacole pe piese cehoviene in diferite locuri din Romania si din lume. Acum incerc sa fac un scenariu radiofonic, «Un duel in ziua nuntii», dupa o nuvela tot a lui Cehov. Sa vedem daca va fi interesat Teatrul Radiofonic de acest proiect. Fac si lucruri de suflet, si lucruri care-mi dau o bucurie imediata, care e cea mai tonica. Ma bucur ca am o casuta la tara, la Druiu, unde am doi catei pe care-i plimb in fiecare seara, pe la asfintit. Simt ca 59 de ani nu sunt 39. Dar incerc sa inteleg ca orice lucru are o crestere si o descrestere. De la anu"", daca imi va da Dumnezeu viata, voi intra in alta perioada. Termin cu maturitatea si incepe imbatranirea. Dar asta numai la nivelul calendaristic, ca sa zic asa, ca restul este ce-ti da Dumnezeu inauntrul tau. Si cum sufletului inca nu i s-a gasit stiintific determinarea care sa-l oblige sa imbatraneasca, cred ca el ramane tanar, putem sa ni-l purtam cu demnitate si cu o anumita pofta de viata in corpul imbatranit. Acum, la aceasta varsta, nu stiu atat de multe lucruri, ca as mai avea nevoie de o viata sa incerc sa le deslusesc. Dar, ma alin cu dorinta de a gandi in fiecare clipa mai intens, nu pentru a dori mai mult, ci pentru a patrunde mai mult. Rostul meu acum este sa umblu la intelesuri."" EXPERIENTA
""Slabiciunea pentru opera cehoviana mi se trage de prin 1971, cand am terminat facultatea"" - Alexa Visarion, regizor