Tot mai multi cetateni, tot mai multe asociatii de proprietari se plang de faptul ca sunt spoliati de catre concesionarul unic al serviciilor de apa-canalizare in Bucuresti, compania Apa Nova SA. Situatiile de acest gen nu sunt noi, probleme de ge
Tot mai multi cetateni, tot mai multe asociatii de proprietari se plang de faptul ca sunt spoliati de catre concesionarul unic al serviciilor de apa-canalizare in Bucuresti, compania Apa Nova SA. Situatiile de acest gen nu sunt noi, probleme de genul celor reclamate in ancheta de fata aparand aproape imediat dupa semnarea contractului cu firma franceza Vivendi, numai ca de data aceasta asociatia de proprietari care s-a adresat redactiei ZIUA reclama situatii care depasesc orice imaginatie: pentru o singura scara de bloc, Apa Nova a calculat ca fiecare locatar a consumat 616 litri de apa pe zi! Apoi, in alta luna, aceeasi asociatie de proprietari a primit o factura din care rezulta ca fiecare locatar al scarii a consumat 690 de litri pe zi! Practic, monopolul Apa Nova, instituit prin contractul semnat in 2000 de primarul general de atunci Traian Basescu, i-a permis concesionarului Vivendi sa se joace cu preturile cum doreste, sa investeasca numai atunci cand are chef - si chef nu prea are deoarece patronii francezi s-au convins ca romanii sunt docili si suporta multe escrocherii financiare! Iar cat priveste reactia autoritatilor locale si ale alesilor bucurestenilor, acestia incearca, in conditiile unui contract cu multe clauze defavorabile, sa danseze pe sarma, sa mai ameninte in cate o conferinta de presa cu represalii, in timp ce Andreas Baude, directorul general al Apa Nova, le rade in nas bucurestenilor in conferinte de presa in care, pe deasupra, ii mai si ameninta cu scumpiri si mai mari. Toata aceasta spoliere a buzunarelor bucurestenilor a inceput, cum spuneam, odata cu acceptarea clauzelor contractuale de catre fostul primar general Traian Basescu in momentul asocierii Primariei Generale Bucuresti, pe 10 noiembrie 2000, cu Apa Nova.
Dupa ce firma Vivendi a mai izbutit sa puna mana pe distributia de apa si retelele de canalizare din orase ale Ungariei, Cehiei etc., peste tot starnind criticile locuitorilor, afacerea a culminat in Australia, unde filiala Vivendi a reusit ca in numai un an sa puna pe butuci sistemul de canalizare al orasului Adelaide, astfel incat celebra urbe a ajuns sa fie poreclita "Marele Rahat". Reamintim ca nici in Bucuresti firma nu investeste in reteaua de canalizare asa cum a promis. Ploile care sunt anuntate in aceasta toamna vor da iar peste cap aceasta retea invechita, iar apele reziduale vor refula iar pe strazile Capitalei.
700 de litri pe zi pe cap de bucurestean
In scrisoarea adresata Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor si trimisa si ZIUA, Comitetul Asociatiei de proprietari "Bloc 109 B, Sos. Iancului, nr. 7, sector 2 Bucuresti", format din ing. I. Vianu, A.Dogaru si presedinte ing. V. Buciumanu, prezinta o situatie de-a dreptul revoltatoare, o spoliere nerusinata a celor care nu au alta alternativa de a accesa un alt prestator de servicii de apa-canalizare: "Prin prezenta reclamam ca SC APA NOVA ne inseala in cel mai ordinar mod in ceea ce factureaza lunar ca si consum pentru apa furnizata unei scari din Bl.109B, sc.A, unde avem 44 de apartamente si respectiv 110 locatari, nespecificand modul in care se ajunge la consumurile facturate si anume:
- 2035 mc. pentru o luna (perioada de facturare 02.02.- 02.03.2006), adica 18,5 mc./persoana si luna sau 616 litri/zi;
- 2064 mc. + 213 mc. = 2278 mc. tot pentru o luna (perioada de facturare 02.03. - 03.04.2006), adica 20,7 mc /persoana si luna sau 690 litri /zi.
Va precizam ca nu se prezinta nici un fel de justificare pentru cifrele facturate, indicandu-se o serie de contor si un consum citit de 21.041 mc. pentru prima luna, respectiv 23.542 mc. pentru a doua luna, cifre ce nu au nici o legatura cu cantitatile din facturile emise, iar noi nu avem contor de apa montat pe racordul la Sc. A, Bl.109B. Exista o statie de hidrofor si un contor general pentru un cvartal de opt blocuri cu magazine si institutii la parter. Conform normelor de consum indicate in manualul de specialitate "Alimentari cu apa" pag.12, tabelul 2, consumul de apa pe om/zi este de max. 210 litri/om in cazul cartierelor de cladiri, pct.4. Rezulta ca societatea S.C. APA NOVA incarca nejustificat facturile emise, consumul fiind de trei ori mai mare decat maximul admis de normele de consum.
In aceasta situatie, daca SC APA NOVA nu isi regleaza consumurile facturate, iar dvs. (ANPC - n. red.) nu luati nici o masura pentru a avea un consum comparabil cu normele, noi nu avem alta iesire decat sa ne adresam in Justitie pentru a ne recupera banii platiti nejustificat si ne rezervam si dreptul de a actiona la forurile superioare dvs. pentru lipsirea de protectie a consumatorului in fata furnizorului de servicii".
Ceea ce este grav, dincolo de spolierea revoltatoare a locatarilor respectivei asociatii de proprietari, este faptul ca nici pana astazi, dupa aproape patru luni de la primirea petitiei, ANPC nu a raspuns. In plus, conform unor date preliminare, situatii de genul celor reclamate de respectiva asociatie de proprietari se intalnesc in zeci de alte cazuri, numai ca oamenii ori nu-si dau seama de furaciunile la care sunt supusi si platesc "cu ochii inchisi", ori nu au forta necesara de a se adresa Justitiei si atunci accepta furtul ca pe o fatalitate.
Dezinformare oficiala
Interesanta este evolutia apei pe reteaua administrata de Apa Nova. Potrivit site-ului oficial, anul trecut, Apa Nova a "produs" 454,9 milioane mc de apa potabila. Din statiile de tratare si pana in cele de pompare s-au pierdut 45 milioane mc de apa, ajungand la 410 milioane mc, ca, in cele din urma, sa factureze doar 220,4 milioane mc de apa. Cantitatea de apa ce se pierde de la statiile de tratare si pana la ce ajunge la consumator este uriasa, de 234,5 milioane mc, fiind consemnata o pierdere chiar mai mare decat consumul. Tot timpul, Apa Nova a avut grija sa precizeze ca nu factureaza pierderile de apa. Tot Apa Nova anunta oficial ca tarifele la apa potabila sunt stabilite pe baza costurilor de productie, exploatare si distribuire a apei potabile. Totusi, compania nu face nici o referire la modul cum acopera pierderile generate de risipa de apa din conducte. In cele din urma, tot bucuresteanul plateste pentru pierderile de apa, prin tariful perceput de Apa Nova, care este mai mare astfel incat sa acopere si costurile generate de aceste pierderi de apa.
Investitii pe spinarea bucurestenilor
Retelele telescopice au suscitat vii dispute intre Primarie si Apa Nova, in contextul in care mai multe asociatii de proprietari au sesizat facturari pentru consumuri mai mult decat exagerate. Imperfectiunile contractului de concesiune au iesit la iveala si aici. Inainte de 1990 au fost construite peste 1600 de cladiri peste proiectele prevazute initial, astfel ca a fost nevoie de extinderea sistemului de distributie a apei. Aceste extinderi, numite retele telescopice, alimenteaza circa 240.000 de locuitori, prin conducte racordate la o magistrala de apa. Prin contract, Apa Nova nu a concesionat si aceste retele telescopice, astfel ca blocurile racordate la aceste retele nu au contoare de bransament. In aceste conditii, nu se poate inregistra consumul real de apa si, in consecinta, nici nu se poate factura corect.
Rezolvarea problemei se va face tot pe buzunarul bucurestenilor. Apa Nova a preluat si retelele telescopice si, in termen de trei ani, trebuie sa faca investitii de reabilitare a retelelor, pentru reducerea pierderilor. Costul total al lucrarilor se ridica la 26 milioane de euro, din care Apa Nova va suporta 7,6 milioane de euro, pentru lucrari de bransare si montare a contoarelor. In schimb, a primit autorizarea de majorare a tarifelor la apa si canalizare, incepand cu 1 august 2006, pentru a face rost de bani pentru investitii.
Autoritatile cunosc hotiile Apa Nova
Intr-un document intitulat "Analiza a continutului contractului de furnizare apa potabila si prestari servicii de canalizare incheiat intre consumatori si SC APA NOVA SA BUCURESTI", intocmit in primavara acestui an, specialistii ANPC au descoperit o serie de grave nereguli in prestarile de servicii ale concesionarului de apa-canal din Capitala:
"-APA NOVA Bucuresti a introdus clauza abuziva prin care "la adresa bransamentului a inscris adresa unei statii de hidrofor pentru blocurile alimentate prin asa - zisele retele telescopice, incalcand definitiile din reglementari ale bransamentului", iar la "date despre contoare, APA NOVA Bucuresti a inscris datele de contor de retea si ale unui contor de bransament, asa cum este el definit de H.C.G.M.B. 157/2005 in aplicarea HG nr. 1591/2002.";
- in acest fel a obligat clientii sa semneze un contract, iar prin semnarea acestui contract se prevaleaza de faptul ca acesta ar reprezenta acordul partilor cu privire la trecerea de la facturarea pe baza de contor de retea, fara a incunostiinta utilizatorii, trecand sub tacere schimbarea esentiala a modului de facturare".
Clauze abuzive
De asemenea, ARBAC (Agentia de Reglementare a Nivelelor de Servicii Apa-Canal a Municipiului Bucuresti), se arata in acelasi document, considera ca "pot fi incadrate in categoria clauzelor abuzive faptul ca APA NOVA:
- nu poate produce dovada ca, odata cu semnarea contractului, a informat clientii asupra faptului ca prin semnarea acelui contract, facturile urmau sa contina si piederile din retelele dintre statiile de hidrofor si incintele sau cladirile acestora;
- nu a pus la dispozitia clientilor regulamentul serviciului in Municipiul Bucuresti, care sa permita clientilor sa-si formuleze obiectiuni fundamentale, in baza carora neintelegerile de natura contractuala sa poata fi solutionate de instantele competente;
- multe din contracte au fost trimise pentru semnare inainte ca Regulamentul serviciului din Municipiul Bucuresti sa fi fost aprobat de C.G.M.B;
- Apa Nova Bucuresti a impus clientilor sai un contract care contravine prevederilor legale HG 1591/2002 si Regulamentului serviciului HCGMB 157/2005;
- obliga clientii sa plateasca consumurile de apa pe baza unui contor care inregistreaza si pierderile din retele publice in conditiile in care Apa Nova Bucuresti nu si-a indeplinit obligatia de contorizare a fiecarui client, asumata prin contractul de concesiune."
Feuda ApaNova
In cadrul aceluiasi document, sunt nominalizate si alte clauze aberante ale contractelor impuse de Apa Nova Bucuresti, multe dintre el dand nota despre faptul ca patronii Apa Nova ii trateaza pe bucuresteni drept sclavi, pe feuda:
"- nu sunt precizati parametrii de furnizare ai apei potabile (cantitate, presiune, parametrii de calitate) la locul de consum;
- nu se precizeaza faptul ca in cazul furnizarii apei sau accesului la serviciul de canalizare fara ca acestea sa indeplinesca parametrii de calitate, consumatorul are dreptul la despagubiri echitabile (in temeiul dreptului la despagubire prevazut la art.3 art.7 lit.c lin.a 5 a., art.10 lit.d din OG nr. 21/1992 ). Propunem stabilirea unei proceduri administrative de despagubire a consumatorului, de exemplu, prin reducerea sumei facturate;
- la drepturile utilizatorului nu se regasesc drepturile referitoare la reducerea valorii facturii in situatii de genul nefurnizarii apei la presiune corespunzatoare, la parametrii calitativi prevazuti in indicatorii de performanta ai serviciului, nefurnizarii serviciului in mod continuu etc.;
- nu se precizeaza / nu este clar daca verificarea si constatarea instalatiilor interioare ale utilizatorului se fac cu titlu gratuit sau nu;
- nu se precizeaza / nu este clar cum se monitorizeaza calitatea apei evacuate la asociatiile de locatari. In ceea ce priveste respectarea parametrilor calitativi se impune de fapt o obligatie in sarcina utilizatorului de a incheia un contract cu Operatorul pentru analiza calitatii apei la laboratoare agreate de acesta (utilizator);
- nu se precizeaza cum se realizeaza informarea consumatorului privind modificarea tarifului;
- clauza de la pct.3 din anexa, apa intrata nu poate fi egala cu apa deversata la canalizare (100 % din apa intrata), (art.1 alin.3,coroborat cu art. 4 alin.1 din Legea 193/2000);
- in continutul contractului nu se prevede nimic referitor la conditiile de furnizare in situatii extreme de inghet, seceta, inclusiv informarea consumatorilor privind posibilitatea unui program de furnizare datorat reducerii debitului in astfel de situatii;
- care sunt obligatiile Operatorului referitor la canalizare si obligatia de despagubire a consumatorului in cazul inundatiilor;
- nu se precizeaza regimul retelelor telescopice;
- nu se precizeaza nimic despre aducerea in starea anterioara a terenului dupa efectuarea lucrarilor".
Primarul Basescu nu i-a deranjat pe francezi
Cat timp Basescu s-a aflat pe scaunul de primar general conducerea Apa Nova nu a fost deranjata, iar despre amenzi nici nu s-a pus problema. Si asta pentru ca actualul sef al tarii a girat toata afacerea. Pe 10 noiembrie 2000, Apa Nova intra in asociere cu Primaria Municipiului Bucuresti, printr-un contract ale carui clauze abuzive le suporta bucurestenii. Daca Basescu, primarul general de atunci, nu ar fi fost de acord cu prevederile si clauzele secrete din contract, asocierea nu putea fi facuta. Interesant este faptul ca din Consiliul de Administratie al SC Apa Nova au facut parte, printre altii, si consilierii generali PSD Stelica Barna (in 2005 a trecut la PD, dupa ce l-a ajutat pe Basescu sa obtina majoritate in Consiliul General pentru aprobarea Pasajului Basarab, acum director Aversa) si pesedistul Doru Giugula. Astfel, conform unor surse ce doresc sa-si pastreze anonimatul, afacerea se pare ca a fost una profitabila pentru ambele tabere politice de la vremea respectiva, PD si PSD, in detrimentul alegatorilor bucuresteni.
Companie-problema
Compania franceza Vivendi nu isi bate joc numai de romani. Intr-o expansiune comerciala foarte profitabila pentru firma, francezii au tras tepe aproape in toate zonele in care autoritatile locale s-au lasat pacalite si au incheiat contracte de furnizare de servicii cu Vivendi. In New Orleans, filiala locala a lui Vivendi, U.S. Filter, i-a revoltat pe cetateni in timp ce a administrat sistemul de canalizare al orasului, deversand resturile de apa menajera in raul Mississippi. In Africa, mai precis in Gabon, s-a renuntat la partenerul francez Veolia. Ba, mai mult, printre cei pe care statul Gabon i-a dat afara pentru proasta gestionare a contractului respectiv se numara si Andreas Baude, actualul director general al Apa Nova.
O alta filiala a fost izgonita din Puerto Rico dupa o serie de lucruri facute de mantuiala in operarea sistemului de canalizare si distributie a apei.
In Cehia, la inceputul anului 2001, dupa ce ii pacalise pe bucuresteni, Vivendi, in colaborare cu AWK (Anglian Water), a castigat un contract de concesionare pe o durata de 13 ani pentru serviciile de apa si canalizare in Praga. Dupa un an de critici, in urma unor serioase inundatii, Consiliul Municipal a trebuit sa investeasca peste 400 milioane de dolari intr-un proiect de reabilitare a sistemului de alimentare cu apa.
Printre cei pagubiti de SC Apa Nova s-au mai numarat si vecinii nostri din Ungaria. Consiliul Municipal din orasul Szeged a incercat sa rezilieze contractul incheiat pe cinci ani cu Vivendi, pierderile fiind de 3,2 milioane de dolari.
Cum aminteam chiar in inceputul acestui articol, in Australia, filiala Vivendi "a dat lovitura": a reusit ca in numai un an sa puna pe butuci sistemul de canalizare al orasului Adelaide, astfel incat orasul a ajuns sa fie denumit "Marele Rahat". In Filipine, contractul dintre administratia orasului Roxas si Vivendi Capiz a fost reziliat. La fel s-a intamplat si in Malaiezia.
Obligatii nerespectate
Contractul a fost aprobat prima data de primarul general Viorel Lis si apoi, in 2000, de edilul-sef de atunci, actualul presedinte Traian Basescu. In opinia lui Lis documentul a fost intocmit corect, insa n-a fost respectat. "Contractul final a fost semnat de Basescu. Varianta pe care am semnat-o eu era foarte buna. In 10 ani, cei de la Apa Nova erau obligati sa modernizeze sistemul de canalizare si sa alimenteze cu apa si canal toate strazile din Bucuresti. Nu era nici o clauza secreta. Apa Nova nu a respectat contractul, conducerea societatii trebuia trasa la raspundere. Nici pretul nu trebuia sa fie schimbat cativa ani", declara Viorel Lis. In realitate, Apa Nova nu s-a grabit sa faca mare lucru. Din 210 kilometri de retea de alimentare cu apa si canalizare cat s-a angajat sa realizeze, in termen de 10 ani, a executat doar 14 kilometri de retea (7%).
Videanu joaca la doua capete
Primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, a recunoscut in mai multe randuri ca prevederile contractului de concesiune incheiat cu Apa Nova sunt proaste si paguboase, insa exclude posibilitatea rezilierii acestei intelegeri, mergand pe varianta renegocierii. "Exista tot felul de voci neavizate care, in necunostinta de cauza, cer rezilierea contractului. Or, acest lucru nu se poate face, pentru ca ar genera pierderi imense atat pentru bugetul Capitalei, dar mai ales ar pune in pericol un serviciu vital pentru oras", declara Adriean Videanu.
Conform declaratiilor lui Videanu din conferinte de presa, in contractul cu Apa Nova exista unele prevederi "aberante", care au creat litigii, insa aceste probleme sunt pe cale sa se rezolve. Surse din Primarie ne-au declarat ca o eventuala reziliere a contractului ar costa municipalitatea cateva miliarde de euro, ceea ce ar duce la falimentul institutiei.
Administrarea retelelor telescopice, extinderi ale sistemului de furnizare a apei, reprezinta un punct extrem de delicat din contractul de concesiune, timp de cinci ani, fiind obiectul unor litigii intre mai multe asociatii de proprietari si concesionarul serviciului de apa. Asociatiile de locatari reclama ca din cauza gradului mare de uzura a acestor retele calitatea apei distribuite de Apa Nova este proasta.
Consiliul General a suspendat amenzile Apa Nova
"Cea mai mare problema pe care o avem in cadrul derularii contractului de concesiune este cea legata de facturarea consumurilor", a declarat Adrian Cristea, directorul general al Agentiei de Reglementare a nivelelor de servicii Apa - Canal a Municipiului Bucuresti (ARBAC), din subordinea CGMB. ARBAC primeste multe sesizari din partea asociatiilor de proprietari cu privire la facturarea unor consumuri exagerate, neinsusite de acestia. Cristea considera ca problemele de facturare sunt generate de retelele telescopice si de lipsa contoarelor de bransament, care sa masoare consumul exact. Potrivit legislatiei in baza carora functioneaza, ARBAC a emis decizii prin care impune Apa Nova sa factureze consumurile pausal in conformitate cu hotararile CGMB si ale Guvernului Romaniei, adica 5 mc/persoana. Mai mult, Apa Nova ar fi trebuit sa anuleze si sa ramburseze banii incasati in plus in baza facturilor contestate de catre consumatori. ARBAC a emis chiar si decizie de penalizare de 1,5 milioane de euro - valoare record de amenda in Romania - pentru ca Apa Nova nu a prezentat la termen cel de-al doilea Raport Initial de Conformitate pentru Nivelul de Serviciu A8 - Facturi emise pe baza contoarelor ca procent din totalul facturilor.
"Apa Nova a contestat toate deciziile de penalizare emise de ARBAC, inclusiv cele referitoare la facturarea in pausal a anumitor consumatori, cei care sunt alimentati prin retele telescopice", a spus Cristea. El a precizat ca, potrivit procedurii, amenzile date de ARBAC Apa Nova trebuie puse in aplicare de catre primarul general. Numai ca CGMB a emis o decizie de suspendare a tuturor amenzilor date Apa Nova, pana la rezolvarea problemelor ridicate de retelele telescopice. Decizia de suspendare este valabila 3 ani. In aceste conditii, Apa Nova nu a platit nici o amenda si nici nu a aplicat valoarea de consum pausal legala.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.