Aleksei Makarkin: Despre al treilea mandat al lui Putin

Frecvent a fost analizata in presa varianta trecerii lui Vladimir Putin in functia de sef al Guvernului, o varianta imposibila, pentru ca exista un limitator: trebuie renuntat la planurile de modificare a Constitutiei. Abordand toate scenariile, trebuie avut in vedere acest limitator: presedintele nu are de gand sa modifice Legea fundamentala. Iar Constitutia in vigoare este, de fapt, Constitutia unei republici prezidentiale. Din moment ce este Constitutia unei republici prezidentiale, primul -ministru este principalul gospodar, omul care rezolva o gramada de treburi de rutina, omul care raspunde de economie, omul care, practic, nu are nici o influenta asupra structurilor de forta, omul care nu are aproape nici o influenta asupra politicii externe. Un tablou care nu se potriveste deloc imaginii presedintelui Rusiei, si am in vedere imaginea lui Vladimir Putin, dupa plecarea lui din functia de sef al tarii. In plus, primul-ministru este inclus intr-un fel de ierarhie, superiorul lui fiind presedintele. Dar sa-ti imaginezi ca Vladimir Putin va lua parte la acest sistem ierarhic, jucand un rol de subordonat, este destul de greu. De aceea presupun ca aceasta varianta contravine esentei acestui sistem.
Varianta venirii in Rusia Unita corespunde intr-o masura mai mare acestui sistem. Rusia Unita este un partid politic, care nu este inscris in sistemul ierarhiei de stat. Ba, mai mult, bantuie acum tot felul de zvonuri si scurgeri de informatii despre apartenenta partinica a presedintelui. Iar daca, sa admitem, urmatorul presedinte va intra in partid, Putin va fi, in acest caz, superiorul lui pe linie de partid. Pe de alta parte, Rusia Unita dispune acum de o majoritate constitutionala in Parlament, si, cand vor trece la analiza viitoarelor alegeri, greu de crezut ca Rusia Unita isi va mai pastra acest avantaj. Ramane de vazut proportiile, pentru ca oricum Rusia Unita va castiga alegerile. Cu cat, asta e alta chestiune.
In prezent, Rusia Unita aduna in sine o mare parte a elitei ruse, federala si, mai ales, regionala, foarte multi functionari. Cu alte cuvinte, acest partid este o forta politica serioasa si convingatoare. Acestea sunt toate plusurile care, fara indoiala, vor juca un rol in stabilirea variantelor de actiune ale actualului presedinte in 2008.
In acest caz, daca el va prelua conducerea partidului care este, de fapt, un partid al functionarilor, si va fi perceput ca atare, exista pericolul ca el sa se contopeasca cu acest partid, partidul fiind pentru el nu doar o resursa, dar, intr-o oarecare masura, si un factor capabil sa complice lucrurile. Adica, el va trebuie sa-si asume responsabilitatea pentru intreaga elita rusa, care nu se bucura de prea mare popularitate la nivelul maselor. Astfel, el pastreaza un numar insemnat de resurse, dar poate pierde la imagine, imaginea omului care se afla deasupra birocratiei si care controleaza aceasta birocratie si o respinge in caz de necesitate. De aceea, eu cred ca, luand o hotarare, el va tine cont de acest aspect.
Nu este exclusa nici varianta cu Gazprom. Chiar presedintele a spus ca nu va intra in afaceri, vorbe care au fost interpretate ca respingerea acestei versiuni. Totusi, cred ca el a spus doar ca nu vrea sa fie om de afaceri, adica presedinte al Gazprom, sa ocupe o functie manageriala in companie. In acelasi timp insa, in aceasta companie mai exista si functia de presedinte al consiliului director, ocupata acum de Dmitri Medvedev, o functie care nu are nimic in comun cu afacerile. O varianta posibila si care are plusurile ei.
Cateva cuvinte acum despre al treilea mandat. O varianta posibila din punct de vedere tehnic prin amendarea Constitutiei, iar societatea nu se opune, in principiu. Dar sunt aici doua probleme care fac acest scenariu absolut marginal si realizabil doar in cazul unei crize dintre cele mai serioase, care-l obliga pe presedinte sa participe el insusi la alegeri, nu sa predea puterea altcuiva, aruncandu-si la lada de gunoi intreaga sa autoritate. Pentru moment, o astfel de criza nu se intrevede, pentru asta e nevoie de ceva extraordinar, precum caderea preturilor la petrol pana la 25 - 30 de dolari barilul.
Despre cele doua probleme, asadar. Prima - este de factura interna. Problema e ca, din cate inteleg eu: misiunea lui Putin este de a crea un regim viabil, care sa nu depinda de soarta unui singur om. De aceea, orice regim personificat, legat de un singur om, este vulnerabil, el depinde de un numar mare de circumstante, este instabil si deseori isi inceteaza existenta cand omul pleaca din politica din varii motive.
In plus, un regim personificat are tendinta de a muri, de a se epuiza moral. Or, Putin nu vrea o asemenea Rusie, el doreste o Rusie care sa fie primita in clubul elitei mondiale, nu in clubul tarilor-paria, precum Belorusia lui Lukasenko. Iata de ce varianta cu al treilea termen prin modificarea Constitutiei nu este buna si poate fi folosit in situatii extreme.
A doua varianta este cea de presedinte al Uniunii dintre Rusia si Belarus. Dar si aici trebuie rezolvate o serie de chestiuni pentru a deveni seful unui asemenea stat. Primul obstacol il constituie chiar puterea de la Minsk, care nu vrea, de fapt, ca tara ei sa formeze un conglomerat statal cu Rusia.
Comentariu difuzat de Kreml.org, preluat de Agentia Rusia la Zi

---

Despre autor: