Xenofobiile fotbalului

Ce soarta avem si noi, romanii astia! Pana mai de curand eram amendati si suspendati de UEFA pe motiv de rasism, cum ca am avea boala pe tigani, iar in acelasi timp suntem asociati la gramada cu respectiva natie, asta de mai multa vreme, lucru care ne isterizeaza mai mult decat acuzele de xenofobie. Primul astfel de moment s-a consumat parca in timpul "mondialelor" din 1994 cand un dobitoc de la AFP a gratulat "generatia de aur" cu sintagma "echipa de tigani", lucru care i-a oripilat la culme pe jucatorii lui Iordanescu, indeosebi pe Ilie Dumitrescu. Insa nu in asta a constat marea jignire de la momentul respectiv, ci in motivatia pe care a dat-o agentia cu pricina, una din care reiesea ca ne-am suparat ca prostovanii, intrucat ar fi trebuit sa vedem in asta o lauda, deoarece ar fi trebuit sa fie vorba despre o asociere cica logica intre virtuozitatea fotbalistilor romani si cea a lautarilor tigani. Din cate ne amintim acea expresie nu s-a folosit niciodata in legatura cu echipa Braziliei, una mult mai tehnica decat a noastra, nici vizavi de nationala Frantei - "brazilienii Europei", parca asa li se zicea, nu-i asa - mai ales ca in cazul acesta ar fi fost ceva mai aproape de adevar, caci se stie ca orice belciugat dansator in jurul focului de prin toate cotloanele Africii viseaza sa i se intoneze odata La Marseillaise si sa fie chemat sa apere virtutea Marianne-ei in reprezentativa "cocoselului galic" pe Stade de France.
Noi am gresit atunci pentru ca ne-am ofuscat intr-o maniera exagerata, aproape isterica dupa cum spuneam, fapt pe care frantujii l-au speculat si l-au folosit din toate pozitiile impotriva noastra, astfel incat tot noi am cazut de gugustiuci, fiindca reactia colerica la apelativul "tigan" in creierele buboase ale unora s-a tradus printr-o dovada certa a urii romanilor fata de balaoachesi. Asa ca reactia urmasilor lui Jean Valjean n-a intarziat, aceasta producandu-se cu ocazia unui meci amical intre Franta si Romania la Paris, cand organizatorii au trecut pe afisul meciului si silueta unui tigan bocciu care plimba arcusul pe corzile unei scripci. Si atunci s-a ofticat rau toata romanimea, cam la fel de nasol ca la meciul cu Bulgaria de sambata trecuta.
Insa ce ne mai plangem de felul in care ne recepteaza strainii, din moment ce noi intre noi ne gratulam cu astfel de epitete zice-se infamante si ne param pe la forurile europene de rasism. Sa-i luam pe cei de la Rapid. Ani de zile au negat cu vehementa ca ar apartine onorabilei etnii - va mai amintiti acea emisiune de televiziune in care Mircea Lucescu il implora pe Madalin Voicu sa il creada ca nu e tigan -, insa cand li s-a oferit posibilitatea sa profite de chestia asta, dupa niste scandari tampite ale suporterilor Stelei, i-au reclamat pe cei din Ghencea pentru discriminare, astfel incat acestia au primit mai multe sanctiuni, atat din partea forurilor fotbalistice nationale, cat si de la UEFA, fiind obligati sa evolueze cand cu portile inchise, cand in exil.
In aceste cazuri s-a gresit de ambele parti. Rapidistii s-au dovedit iarasi niste sulfe, iar cei de la Steaua niste intoleranti care generalizeaza in mod abject unele fapte reprobabile comise doar de unii dintre membrii minoritatii cu pricina. Caci sa stiti ca, asa cum se spune, si printre tigani exista destule uscaturi, dar si destui oameni de calitate, asta indiferent ca sunt aurari, argintari, boldeni (florari), lautari, potcovari, caldarari, ursari, cocalari sau hantrenori.

---

Despre autor: