Date ale BNR arata ca creditul in lei a devansat pe cel in valuta in primul semestru al anului in curs, evolutie ce s-a continuat si in iulie. Cifrele ilustreaza o crestere cu 94% a creditului in lei la finele lui iulie, fata de 23% a celui denominat in valuta. Creditul total nu a dat semne de incetinire a expansiunii, in pofida eforturilor bancii centrale de a-l limita. Astfel, la sfarsitul lui iulie, cresterea anualizata a creditului neguvernamental a fost de circa 48%, fata de aproximativ 26%, cum era consemnata in iulie anul trecut. Ceea ce au anticipat unii bancheri s-a intamplat si anume: o parte majora a creditului in valuta a fost exportata, dejucand in mod semnificativ intentia bancii centrale de a conteni dinamica sa. Oficiali ai HVB au anuntat ca numai banca lor a exportat credit de peste 700 de milioane de euro. As adauga eu, aceasta a fost realizabil in conditiile liberalizarii contului de capital, a posibilitatii intreprinderilor romanesti de a lua credit de la banci-mama din strainatate. Sucursale din Romania efectuau operatiunile tehnice de pregatire a dosarelor, in timp ce creditarea efectiva se face in strainatate. De aici si cresterea puternica a indatorarii externe a sectorului privat. In perioada iulie 2005-iulie 2006, datoria externa pe termen lung a acestui sector a crescut cu 3,7 miliarde de euro. Si datoria pe termen scurt a crescut iute; de pilda, in al doilea trimestru, a.c., cu circa 1,4 miliarde de euro.
Anul trecut am comentat impactul in sistemul nostru bancar al preluarii HVB de catre Unicredito, unul dintre cele mai puternice grupuri financiare din Italia. Acea preluare s-a facut intr-un moment in care se finaliza preluarea bancii Ion Tiriac de catre HVB (Romania). Si am spus ca vom asista, in premiera, la ceea ce in engleza se numeste un ""fallout"", un efect derivate, in domeniul respectiv. Comentariul meu fusese motivat de tendintele de consolidare in sistemul bancar romanesc, care erau influentate de un eveniment major petrecut in afara granitelor tarii. Entitatea rezultata se bate acum pentru pozitia a treia in sistemul bancar autohton. Saptamana trecuta, tot Italia a fost martora unui eveniment care afecteaza piata bancara romaneascaa. Intesa, alt mare grup financiar, a preluat San Paolo, cea din urma fiind deja prezenta in Romania. Chiar daca prezenta lui San Paolo este nesemnificativa la noi, sunt convins ca entitatea rezultata din noua combinatie va fi mult mai agresiva in dezvoltarea operatiunilor din Romania.
Intesa a fost interesata de BCR; marjele de profitabilitate in Romania sunt considerabil
superioare celor din Italia.
Aceste doua ratiuni, la care se aduna si altele, pledeaza pentru ipoteza avansata. Sunt si alte banci europene cu nume, care intentioneaza sa intre pe piata romaneasca: Millenium, Dexia, KBC etc.
Evolutia spectaculoasa merita sa fie mentionata: Banca Transilvania a ajuns pe pozitia cinci in sistemul bancar autohton.
Ca si la BCR o prezenta notabila in dezvoltarea bancii a avut-o BERD (care detine 15% din actiuni). Este de notat ca in aceasta banca capitalul autohton privat joaca un rol semnificativ. Banca a avut o evolutie remarcabila daca avem in vedere
concurenta de pe piata romaneasca. Avem in acest
caz o mostra a ceea ce poate
face un management bun, o strategie bine gandita.
Ideea unei subscriptii publice in privatizarea CEC nu trebuie subestimata. CEC are nevoie de o infuzie majora (cel putin 150 de milioane de euro) pentru a-si continua modernizarea. Are nevoie, totodata, de un management mai performant. Daca o subscriptie publica poate satisface ambele deziderate ea trebuie examinata cu atentie de Guvern si Parlament. Chiar daca o asemenea actiune ar parea tardiva avand in vedere stadiul privatizarii.