"La 16 ani de la inlaturarea lui Nicolae Ceausescu si caderea comunismului in Romania, aceasta tara este ultima din blocul est-european care isi infrunta trecutul. Dar in ce scop?", se intreaba Megan Mulligan in articolul intitulat "Deconspirarea politiei politice in Romania", publicat la sfarsitul saptamanii trecute intr-un blog de pe site-ul cotidianului american Washington Post, referitor la "iuresul din presa" pe seama deschiderii arhivelor fostei Securitati.
"Putine vieti au ramas neatinse"
"Parlamentari, jurnalisti si magnati sunt pe cale de a fi deconspirati in calitate de fosti colaboratori ai uneltei de represiune si, probabil, de a fi exclusi din viata publica, dupa cum s-a intamplat in Polonia, in cazul pionilor de odinioara ai regimului comunist", noteaza comentariul, semnaland "cateva dezamagiri cu rezonanta". "Unul dintre politicienii apreciati ai tarii, care ar fi putut deveni un candidat serios la postul de premier al Romaniei, Mona Musca, a recunoscut public ca a colaborat cu Securitatea, in anii '70", detaliaza analiza. "Este greu de trasat o linie", apreciaza editorialista, considerand ca "un val de astfel de confesiuni in Romania si, mergand mai departe, in state precum Albania si Bulgaria, va fi necesara pentru definirea masurii in care afilierea la regimurile trecute face ca fostii membri de partid sa fie neeligibili pentru anumite functii publice". "Se estimeaza ca Securitatea dispunea de aproximativ 14.000 de agenti, la care s-ar fi adaugat intre 400.000 si 700.000 de informatori. Desi numarul exact al acestora a variat in anii '70 si '80, cifrele sunt enorme pentru o tara cu o populatie de aproximativ 22 de milioane de persoane", spune Megan Mulligan in final, apreciind ca "putine vieti au ramas neatinse de prezenta acestora". "Intrebarile care se ridica sunt urmatoarele: cat de mare ar trebui sa fie presiunea exercitata de America sau de statele europene pentru ca Romania sa analizeze dosarele care ies acum la suprafata? Oare cetatenii intorc spatele trecutului atunci cand nu se reuseste <<executarea>> fostilor ofiteri si informatori ai Securitatii? Ce consecinte ar trebui sa se rasfranga asupra colaboratorilor? Acestea sunt aspectele de luat in seama", conchide Mulligan in blogul din Washington Post, editia online.
Un stat paranoic
"Publicarea dosarelor temutei politii secrete a Romaniei, ingropata de la caderea comunismului in urma cu 17 ani, este pe buzele tuturor. Documentele descriu un stat paranoic, care a fortat prietenii sa se spioneze intre ei, preotii sa isi tradeze enoriasii si informatorii sa caute in poezii semne de subversiune", noteaza un comentariu Associated Press (AP), semnat Alison Mutler si intitulat "Cand romanii se tradeaza intre ei - Deschiderea dosarelor politiei secrete si natiunea". "Indelung asteptata deschidere a dosarelor demonstreaza ca Romania isi infrunta intunecatul trecut comunist. Insa aceasta a alimentat, de asemenea, temerile potrivit carora ar putea fi initiata o vanatoare de vrajitoare, in urma careia sa fie desconspirati doar informatorii de mana a doua, in vreme ce cei de prim rang sa continue sa opereze in cele mai inalte cercuri ale puterii", continua materialul AP, publicat la finele lui august, amintind ca, in vreme ce presedintele Traian Basescu a solicitat declasificarea dosarelor clerului, dosarele a nu mai putin de 71 de politicieni sunt analizate de o comisie nationala.
Colaboratorii ar trebui exclusi din viata publica
"Multi romani afirma ca aceste demersuri sunt doar un joc politic si ca adevaratii vinovati nu vor fi niciodata expusi. (...) Cu toate acestea, natiunea a fost prinsa, tematoare si fascinata, de tavalugul informational, care dezvaluie colaboratorii politiei politice care si-au croit drum in familii, case, locuri de munca si scoli, contand chiar pe informatori in varsta de numai noua ani", scrie Alison Mutler, adaugand ca "in fruntea campaniei se afla Basescu si premierul Calin Popescu Tariceanu", care "sustin ca deschiderea dosarelor va face dovada transparentei de care are nevoie Romania inainte de aderarea la UE, anul urmator". "Insusi Basescu a fost acuzat de colaborare si de faptul ca ar fi ordonat serviciilor secrete sa ii ingroape dosarul", completeaza jurnalista AP, amintind ca "romanii au aflat, recent, cum fostul ofiter de securitate Ristea Priboi, un apropiat al ex-premierului Adrian Nastase, si-a pus informatorii sa studieze o poezie pentru a identifica <<tendinte non-marxiste>>". "Comisia care verifica dosarele Securitatii va emite verdicte care vor demonstra daca informatorii si-au prejudiciat victimele. Nu exista pedepse, desi o propunere de lege sugereaza excluderea din viata publica a persoanelor care au colaborat cu fostul regim", mai scrie Alison Mutler. (A.M.L.)