Presedintele sud-coreean Roh Moo-Hyun urmeaza sa se intalneasca la Bucuresti in cursul zilei de astazi cu omologul sau Traian Basescu. Prinsa intre doua mari imperii, peninsula coreeana a avut parte de o istorie zbuciumata. Invadati in repetate randuri de vecinii japonezi sau de vecinii chinezi, coreenii au fost siliti sa se indrepte catre principiul diplomatic "cine e puternic si departe de mine imi este cel mai bun prieten". Coreea de sud a intrat intr-un parteneriat strategic pe termen lung cu Statele Unite ale Americii in urma unui razboi care a sfasiat peninsula asiatica in doua state.
Doctrina ingradirii comunismului promovata de Washington la inceputul Razboiului Rece a dus la sprijinirea activa a Seulului capitalist fata de Phenianul comunist.
Setul de probleme cu care se confrunta Coreea de Sud in ziua de azi este foarte asemanator cu setul de probleme cu care se confrunta Romania. In primul rand o "mica" neintelegere cu Japonia in ceea ce priveste o insula. Mostenirea otravita a Insulei Serpilor din Marea Neagra constituie in permanenta un foarte bun motiv pentru orice fel de guvernare de la Kiev de a starni o disputa. Kievul pretinde in permanenta ca Romania vrea sa-i rapeasca Insula Serpilor refuzand sa negocieze cu adevarat o delimitare a spatiilor economice in Marea Neagra. Pe de cealalta parte, Japonia continua sa promoveze denumirea de Marea Japoniei - iritand in permanenta Seulul - si sa intreprinda pasi pentru a convinge ca grupul de Insule Dokdo ii apartine.
Insulele Dokdo sunt inregistrate ca parte a teritoriului coreean incepand din anul 512 d.Hr., conform documentelor istorice pastrate. Japonia a pretins proprietatea acestor insule - pe care le-a inscris in prefectura de vest Shimane - dupa ce Coreea a fost fortata sa devina protectorat nipon in anul 1905. Conform Tratatului de pace de la San Francisco din 1951, insulele Dokdo au revenit sub suzeranitatea coreeana. Pozitia Guvernului de la Seul fata de insulele Dokdo este rezumata astfel: "Suveranitatea Coreei asupra insulelor Dokdo este completa atat de jure, cat si de facto, astfel ca nici un fel de pretentii nefondate nu o pot zdruncina".
Japonia pretinde ca, desi a cedat pretentiilor teritoriale coreene - conform Tratatului de la San Francisco din 1951, insulele nu sunt parte a Coreei. Japonia pretinde ca guverneaza insulele din secolul al XVII-lea, cand acestea erau vizitate periodic de pescari japonezi. "Takeshima (denumirea japoneza pentru insulele Dokdo) este, in mod clar, parte a teritoriului nostru national, atat din punct de vedere istoric, cat si din punctul de vedere al dreptului international", se arata pe pagina electronica a Ministerului de Externe al Japoniei. Doar niste stanci golase, Insulele Dokdo nu reprezinta o miza in sine - ci, la fel ca in cazul Insulei Serpilor, hidrocarburile din subsolul marii.
O alta problema a Guvernului de la Seul este reprezentata de faptul ca natiunea coreeana este despartita in doua state. Asemanarea cu romanii nu se opreste aici: ca si la Chisinau, la Phenian domneste un guvern comunist. Faptul ca dictatorul Kim Jong Il a reusit sa puna mana pe arma nucleara a atras atentia comunitatii internationale asupra regiunii. Ceea ce nu se intampla si cu Transnistria - in ciuda potentialului exploziv al zonei. Coreea de Sud nu a renuntat la reunificarea cu nordul comunist, iar modelul german constituie o foarte buna baza de plecare. Mai mult, asemanarile cu situatia romaneasca merg mult mai departe: China are in vedere constituirea unei regiunii separatiste din Coreea de Nord in eventualitatea unei unificari - un soi de Transnistrie asiatica care sa constituie baza unei viitoare ofensive.
Raman de amintit reactia si atitudinea presedintelui sud-coreean Roh Moo-Hyun in luna aprilie cand Japonia a incercat sa demareze un program de supraveghere a Insulelor Dokdo. "Pentru poporul nostru, Dokdo este simbolul deplinei restabiliri a suveranitatii noastre. Dokdo este prima portiune de teritoriu anexata de Japonia in procesul de invadare a peninsulei coreene", a explicat seful statului coreean intr-un discurs in care s-a opus initiativelor nipone.
Din acelasi lant al asemanarilor fac parte si noile manuale japoneze de istorie care rescriu istoria celui de-al doilea razboi mondial. Reactia presedintelui Roh Moo-Hyun nu s-a lasat asteptata: "Cerem oprirea actiunilor care incearca sa glorifice sau legitimeze o istorie nedreapta, care aduce un afront la suveranitatea Coreei si demnitatea poporului coreean. Nu cerem un tratament special pentru Coreea, ci actiuni care sa respecte valorile si standardele universale ale comunitatii internationale". Elevii de dincolo de Prut invata incepand cu aceasta saptamana o istorie falsa, o istorie a nimanui, in care romanii sunt tratati de "fascisti". Si nu-mi ramane decat sa sper ca spiritul presedintelui sud-coreean sa fie contagios.