Imaginati-va: cand vreti sa aflati unde se afla o strada, cum puteti completa un formular de pasaport sau pentru a gasi ultimele oferte ale magazinelor, intrati in biblioteca. Personalul amabil va ajuta sa gasiti informatiile de care aveti nevoie. Asa ar trebui sa fie biblioteca publica a anului 2007.

Pare incredibil ca in biblioteca, locul in care majoritatea dintre noi nu a mai calcat de cand a terminat scoala, am putea rezolva simplu o multime de probleme pentru care acum consumam mult timp si multi nervi. Totusi, lucrul acesta se va intampla in curand si in Bucuresti, in opinia directorului de Relatii Publice al Bibliotecii Metropolitane, Sergiu Gabureac. Biblioteca publica va deveni centru de informare comunitara, asa cum este cea din Europa de Vest.
FINLANDEZUL, BINE INFORMAT. ""In Finlanda, abonamentul la biblioteca e un card; daca il detii, ai acces la restaurantul si la sala de sport din interiorul bibliotecii, la sala de imprumuturi de carti si documente audio si video, la sala unde poti consulta periodice din toata lumea. Practic, acolo poti afla raspunsul la orice intrebare"", povesteste Marilena Chirita, bibliotecar la filiala ""Marin Preda"" din Bucuresti. In sali care includ o ""Casa a povestilor"", copiii invata sa caute printre rafturi, dar si pe calculator, informatia de care au nevoie. Pentru parintii si bunicii finlandezi, fie ei din Tampere (206.000 de locuitori) sau Hervanta (26.000 de locuitori), biblioteca e ""buricul universului"", un loc prin care trec zilnic pentru a citi presa, dar si pentru a bea o cafea alaturi de prieteni. E un loc de socializare si de civilizare. E adevarat ca autoritatile finlandeze au aplicat un program national de dezvoltare a bibliotecilor publice. ""Daca ai nevoie de o carte ce se afla in depozitul unei biblioteci dintr-un alt oras, faci o rezervare, si, datorita serviciului de noapte, a doua zi gasesti cartea la filiala din orasul tau. Cartile au coduri de bare; la restituire, utilizatorii le trec printr-un cititor de coduri. O banda le preia si le duce la sectiunea de unde au fost luate, fie ca e vorba despre «Medicina» sau despre «Arta»"", isi aminteste Marilena. De la arhitectura cladirilor, special construite pentru a fi biblioteci, de la salile de lectura, unde citesti printre plante exotice, si pana la mobilierul ergonomic, totul il atrage pe omul de pe strada.
BUCURESTENII - CONDAMNATI LA SARACIE SPIRITUALA. Pentru romani, toate acestea par luate dintr-un film science fiction. Chiar de s-ar indura sa se desprinda din fata telenovelei zilnice si s-ar gandi sa citeasca si ea ""Codul lui Da Vinci"", cea mai ceruta carte azi in bibliotecile de la noi, felul in care arata filialele bucurestene ar indeparta-o cu siguranta pe gospodina noastra. Nici una dintre filiale nu a fost construita cu destinatia de biblioteca; multe se gasesc in spatii mult prea mici, aflate la parteruri de bloc. Unele dintre ele sunt incalzite cu lemne (""George Cosbuc"", ""Dimitrie Cantemir""), in altele accesul se face in functie de capriciile administratorilor de bloc (""Nicolae Labis"", ""Mihai Eminescu"", ""Anton Pann"").
Numai trei filiale se afla la standardele legii, care spune ca fiecare cititor trebuie sa beneficieze de 0,015 mp. Biblioteca Metropolitana Bucuresti are asigurat mai putin de doua zecimi din spatiul necesar functionarii, iar cele mai defavorizate sunt periferiile. ""Ne lipsesc 40 de filiale. Absenta acestora in zonele de margine se reflecta in infractionalitatea crescuta. Diferentele dintre locuitorii diverselor cartiere privind sansele de informare si realizare cresc tot mai mult. Acesti cetateni sunt condamnati la saracie materiala si intelectuala"", crede directorul Gabureac.

CIVILIZATIE. In Finlanda, bibliotecile sunt loc de popas zilnic; concitadinii se intalnesc acolo pentru a citi presa, dar si pentru a bea o cafea alaturi de prieteni