In asteptarea celor obligatorii, programate candva in 2007-2008, vor incepe sa opereze, deocamdata, pensiile private facultative, finantate din contributii suplimentare, adica peste cele pentru sistemul public de pensii. Principiul fundamental este ca, spre deosebire de devalmasia din sistemul public de pensii, contributiile intrate in sistemul administrat privat din partea stabilita sa se intoarca, sub forma de pensie, chiar la contribuent sau la mostenitorii acestuia. Evident, insa, conditia de acces la pensia cu pricina, peste desigur cea din sistemul public de pensii, este ca banul cotizat ani de zile, strans in fonduri speciale cu aceasta destinatie, sa fie judicios gestionat, semnificativ impuit si, bineinteles, nu furat sau risipit intre timp de cei ce il au in administrare. Practic, contributiile stranse intr-un fond urmeaza a fi plasate in afaceri care sa scoata profit. Intregul sistem se bazeaza, de fapt, pe presupunerea ca banul strans din contributii va fi eficient folosit pentru a scoate profit, astfel incat contribuentii, cand ajung sa intre in pensie, sa poata beneficia de aceste profituri, care sunt diminuate intre timp doar cu comisioanele cuvenite celor care au administrat fondurile de pensii.
Pentru ca aceasta presupunere sa se realizeze, legea stabileste o serie de constrangeri si conditii a societatilor care administreaza fondurile de pensii private pe baza unor criterii ""dure"" de bonitate financiara si credibilitate; controale anuale ale gestiunii acestor fonduri din partea unei autoritati statale de supraveghere in domeniu; reguli severe in alegerea plasamentelor financiare pentru fondurile stranse etc. Dar, fara indoiala, nu pot fi stabilite nici criterii, nici domenii pentru a se asigura profitabilitatea acestor plasamente, nimic neputand inlocui competenta si abilitatea - care exista sau nu exista - ale managerilor societatilor de administrare ale fondurilor. Si nici nu se poate stabili de acum ce se va intampla peste ani. Nimic nu poate elimina deci semnele de intrebare si indoielile.
Iata si de ce chiar si cei cu pareri opozite despre pensiile private au, fiecare in parte, dreptatea lor. Pensiile private constituie una dintre cele mai mari afaceri - probabil cea mai mare! - dintr-o economie de piata. Este cea mai substantiala forma de economisire pe termen lung si cea mai importanta sursa de investitii pe termen lung. Este, de altfel, si explicatia pentru care, inca de multi ani, mai toti corifeii pietei mondiale a asigurarilor se afla in Romania in asteptarea intrarii pe rol a fondurilor de pensii private pe care sa le ia in administrare. Va inchipuiti ce pomana este sa strangi bani timp de 20 de ani fara sa fii obligat intre timp sa faci nici o plata, ci doar sa cauti plasamente pentru profit! Numai ca ecourile unor tragedii funeste - numite SAFI si FNI - nu s-au stins catusi de putin. Este vorba de sute de mii de pacaliti de catre niste banditi care au administrat fondurile stranse din contributiile unora pe care i-au ademenit in diverse feluri. La FNI - care este exemplul cel mai de anvergura si mai dramatic - , devalizarile au fost facute exact in punctele care constituie si vulnerabilitatile fondurilor de pensii: publicitatea mincinoasa, plasamentele in titluri nesigure, in actiuni ale unor companii necotate la bursa, folosirea unor institutii sau persoane publice drept cautiuni pentru ademenirea contribuentilor etc. Si orice reguli si controale se instituie, aceste vulnerabilitati nu pot fi inlaturate. Ramane de vazut ce alegere vor face romanii!