Castrarea serviciilor secrete

Romania se pregateste sa repete tragedia americana a lui 9/11 prin renuntarea deliberata la mijloacele specifice de lupta impotriva organizatiilor teroriste si a penetrarii informative a serviciilor secrete straine. Urmasii KGB si ai GRU, precum si celelalte servicii secrete straine, sunt pe cale sa repurteze - fara lupta!!! - o mare victorie impotriva Romaniei: vor primi un cadou neasteptat din partea guvernantilor si a legiuitorilor din tara noastra. Daca luam numai exemplul "prietenilor" rusi/sovietici, din 1919 incoace, exista o traditie informativa de plantare a agentilor acoperiti, a agentilor de influenta si spionilor in diferite pozitii cheie din partide, Guvern, Parlament, Justitie, presa, sindicate, biserica, economie, afaceri, organizatii ale societatii civile, si chiar servicii secrete. Or, Romania se pregateste sa abandoneze operatiunile normale de contrainformatii, contraspionaj, "counter-intelligence", iar nimeni nu indrazneste sa deschida gura, din teama de a nu fi considerat un fel de reprezentant al intereselor vechilor "securisti" care mai saboteaza integrarea in NATO si UE.
Autorii initiativei legislative privind securitatea Romaniei vor sa interzica prin lege serviciilor romane de informatii sa foloseasca agenti acoperiti in presa, partide, sindicate, administratie. Dintr-un exces civic de zel, care n-are nimic de-a face cu expertiza in munca informativa, de spionaj si "intelligence", cei mai vehementi sustinatori ai respectivei propuneri sunt ziaristii. In pregatirea respectivei initiative legislative, anumiti ziaristi au cerut autoritatilor sa retraga sau sa deconspire agentii acoperiti din presa. Daca ar fi cerut acelasi lucru si serviciilor secrete straine sau organizatiilor teroriste care utilizeaza (conform manualelor clasice) metoda infiltrarii propriilor spioni si agenti de influenta, ar fi fost o faza unica in istorie si demna de "cascadorii rasului." Probabil ca tot ziaristii au uitat de "lista lui Severin", in care se vorbea de anumiti directori de presa (doar unul dintre ei a decedat!), presedinti de partide si lideri de opinie din societatea civila, altminteri nu se explica de ce sustin renuntarea la mijloacele specifice de lupta impotriva unor asemenea penetrari. Singurul care a avut pana acum curajul sa isi exprime rezervele fata de o asemenea propunere a fost presedintele Traian Basescu. Dar situatia delicata in care el se afla acum, cu privire la acuzatiile ca ar fi fost el insusi agent acoperit, fac ca presa sa il priveasca cu suspiciune. Anumiti ziaristi s-au substituit parlamentarilor si expertilor care vor discuta in comisiile parlamentare de specialitate, avertizandu-i ca daca se vor impotrivi acestor initiative ar dovedi loialitate fata de interesele fostei politii politice, Securitatea, care de fapt nu mai exista.
Imensa confuzie de acum provine din faptul ca, preocupati de trecut si de deconspirarea Securitatii ca politie politica, romanii sunt pe cale de a comite eroarea strategica, politica si morala de a-si deconspira practic actualele servicii secrete. Consecintele actualei initiative legislative echivaleaza cu o castrare a serviciilor secrete. Sa fie vorba despre diletantism? Sau despre rea-vointa? Daca tot pretindem ca vrem sa ne aliniem standardelor NATO, de ce nu s-a apelat la consultanta din partea CIA, FBI sau a comunitatii americane de informatii? Oare britanicii, germanii, israelienii si altii ar face la fel? Exclus.
Munca serviciilor secrete se face in functie de capacitatea de a anticipa si a preveni pericolele care ameninta o tara si diferitele sectoare de activitate, in functie de amenintarile si riscurile de securitate. Excesul de zel din actualul pachet legislativ are anumite motivatii, care provin din repudierea practicilor fostei Securitati sau a exceselor serviciilor postcomuniste, dar nimic nu justifica abandonarea functiilor contrainformative pe care le au toate serviciile secrete din lume, fie ca apara interesele cetatenilor sau pe acelea ale dictatorilor sau partidelor unice. Razbunarea impotriva reprezentantilor serviciilor secrete sau platirea unor polite personale nu sunt motive suficient de puternice din punct de vedere logic si politic pentru a motiva abandonarea masurilor de precautie specifice din domeniul contrainformativ. Din actuala propunere legislativa deducem ca serviciilor de informatii li se va permite sa aiba agenti acoperiti in gradinite, alimentare si bai publice. Daca se urmareste controlul democratic al activitatii serviciilor secrete, ar trebui sa se dea comisiilor parlamentare de control al serviciilor competenta si puterea de a judeca si aproba unde si cand trebuie sa actioneze agentii acoperiti, in functie de amenintarile concrete de securitate si de exigentele muncii preventive.

---

Despre autor: