Liberalii vor sa-si asume initiativa in privinta revizuirii Constitutiei, elaborand un set de principii care modifica semnificativ rolul si rostul puterilor in stat, precum si raporturile dintre acestea. Conform proiectului de revizuire - supus, deocamdata, dezbaterii interne a partidului - puterea legislativa, Parlamentul, va functiona tot in sistem bicameral, insa cu un numar redus de membri (283 de deputati si 83 de senatori) si cu atributii specifice Camerei Deputatilor si Senatului. Astfel, Camera va fi condusa de un presedinte ales pe durata unei sesiuni anuale, care are "obligatia de neutralitate politica". Camera Deputatilor este forul care "acorda incredere sefului Guvernului desemnat de presedintele Republicii" si este autoritatea legiuitoare suprema a tarii. In viziunea liberalilor, Senatul urmeaza sa asigure reprezentarea comunitatilor locale si sa dea glas intereselor acestora. Concret, Senatul este gandit ca o "camera de control si ponderare, preluand functiile actualei Curti Constitutionale". Toate legile adoptate de Camera Deputatilor vor fi supuse Senatului spre ratificare. Legea respinsa de Senat va fi trimisa din nou spre deliberare Camerei Deputatilor insotita de obiectia de neconstitutionalitate. Dreptul de veto al Senatului este absolut in cazul legilor care privesc guvernarea si autonomia locala. Senatul audiaza candidatii desemnati de Presedintele Republicii pentru ocuparea functiilor din magistratura, avand drept de veto.
Serviciile si Armata - la premier
Puterea executiva ar urma sa revina unui Consiliu de Ministri, condus de un Presedinte de Consiliu - seful Guvernului. Ministrii sunt responsabili in fata presedintelui de Consiliu, iar acesta in fata Parlamentului. Proiectul PNL admite ca, sub noua forma de organizare, "ipoteza guvernarii in coalitie ramane extrem de plauzibila" si are in vedere "existenta unor mecanisme institutionale care sa permita localizarea deciziei si responsabilizarea decidentilor", astfel incat acest tip de guvernare sa fie eficienta. "Stabilitatea pozitiei sefului Guvernului este asigurata prin procedura votului de neincredere constructiva ce va obliga Camera Deputatilor sa formuleze o contrapropunere plauzibila in cazul in care doreste sa retraga primului-ministru increderea politica", noteaza documentul, intrat in posesia ZIUA. Proiectul PNL confera puteri sporite sefului Executivului, care va fi si "comandantul fortelor armate". De asemenea, "toate serviciile de informatii se vor afla in subordinea sa", iar atributiile CSAT vor fi preluate de catre Consiliul de Ministri.
Seful statului, prim-magistrat
Seful statului va purta numele de "Presedinte al Republicii". El va fi ales prin sufragiu universal indirect de catre un Congres National format din parlamentarii romani - de la Bucuresti si Strasbourg - si din presedintii Consiliilor judetene. Seful statului va avea dreptul la un singur mandat cu durata de 7 ani. "Fiind prin definitie neutra, autoritatea presedintelui nu tine de actiune, ci de control", motiveaza liberalii. Presedintele va numi ministrii, ambasadorii, generalii, inaltii functionari publici, profesorii universitari, procurorii desemnati de ministri si judecatorii desemnati de Consiliul de Stat (structura ce va inlocui Consiliul Superior al Magistraturii). "Atributiile constitutionale ale Presedintelui Republicii vor fi legate, in primul rand - pe langa functiile de reprezentare interna si internationala a statului - de statutul de prim-magistrat al tarii insarcinat sa vegheze la buna administrare a dreptatii in societate", se arata in proiect.
In ceea ce priveste puterea judecatoreasca, liberalii doresc, intre altele, sa fie reluata traditia judiciara romaneasca a Curtilor cu jurati, convocate in cauze penale si in spetele ce tin de libertatea de expresie si de asociere.