Jaf de 1,6 milioane de dolari

Pentru actiunile suplimentare, emise de Ministerul de Finante, la Mittal Steel SA Iasi, in contul conversiei in actiuni a unor datorii ale Tepro SA, firma la care a fost asasinat liderul sindical Virgil Sahleanu cu cativa ani in urma, patronii indieni au cumparat pachetul de 2.466.108 actiuni pentru derizoria suma de 332.924 de dolari americani, platind pentru fiecare actiune exact 0,135 dolari americani, echivalentul a 4320 lei (0,43 RON). Contractul de privatizare a permis actionarului majoritar, Mittal Steel NV, sa cumpere si actiunile suplimentare la acelasi pret cu care au fost cumparate actiunile la privatizare, si nu pe piata libera, asa cum ar fi fost normal, la valoarea nominala de 25 mii lei pe actiune ceea ce ar fi adus Ministerului de Finante 1.926.646 dolari americani, pentru procentul de 19,13 la suta din actiunile SC Mittal Steel SA Iasi, cumparat de actionarul majoritar. Reprezentantii statului au stat cu ochii in soare si cand au decis sa vanda catre Mittal Steel Holdings NV procentul detinut de Ministerul de Finante, dupa ce procentul de 19,13 la suta fusese cedat Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului - AVAS in luna noiembrie 2005. Institutia care este parte in procesul de privatizare nu a tinut cont de faptul ca in contractul de privatizare este specificat ca actiunile suplimentare, rezultate din conversiile de datorii vor fi vandute la pachet, si nu pe bucati, AVAS pastrand si in acest moment procentul de 17,49 la suta din Mittal Steel SA Iasi, dupa ce in luna noiembrie a anului trecut detinea 36,62 la suta. Prin vanzarea de catre AVAS a actiunilor provenite de la Ministerul de Finante, indienii de la fosta Tepro SA au dobandit din nou controlul asupra unitatii economice iesene, detinand 63,98 la suta din actiuni in prezent. Cel mai pagubit de aceasta tranzactie a fost bugetul de stat care a incasat cu 1,6 milioane de dolari americani mai putin decat ar fi fost normal. Contractul de privatizare a ajutat grupul Mittal care a impus pe deoparte statului sa vanda actiunile fara echivoc, libere de orice sarcini. Insusi contractul de privatizare contine incalcari flagrate ale principiului concurentei si da dreptul actionarilor sa faca ce vor din fosta uzina Metalurgica.
Investitiile camuflate
La venirea la Tepro SA, indienii s-au obligat sa faca anual investitii de 1,75 milioane de dolari americani. In perioada ultimilor cinci ani, patronii de la fosta Metalurgica ar fi trebuit sa faca investitii de exect 9,956 milioane de dolari, din care 8,75 milioane in retehnologizare. Anul patru investitional gaseste fabrica ieseana cu datorii de aproape 28 de milioane de euro (echivalentul a circa 35 de milioane dolari americani) catre partenerii din cadrul grupului si investitii de aproximativ 2,8 milioane de dolari americani. Doar ca, patronii indieni s-au mai folosit de un tertip: banii rezultati din vanzarea celor doua laminoare pentru banda la rece catre Techno Steel LBR - firma rezultata din vanzarea unui fost activ al vechii Metalurgica, investitie a unor afaceristi din Rusia, au adus fabricii iesene 2,2 milioane de dolari, din care 1,75 milioane au ajuns direct la indieni. Acestia au bagat banii din vanzarea de catre stat a celor doua laminoare, halelor aferente si terenului, ca investitii proprii. In fapt, in primii trei ani de prezenta la fosta Tepro SA, patronii de la Mittal au investit doar un milion de dolari, din totalul de 5,25 milioane de dolari americani ce ar fi trebuit investiti pana in prezent. Doar ca, partasi la situatia economica grava existenta la uzina ieseana, AVAS nu a putut lua nici o decizie de sanctionare a patronilor. Motivul este simplu: AVAS nu a pus in practica ordinele comune prin care Mittal Steel SA Iasi ar fi beneficiat de scutirea la plata a datoriilor istorice, incalcand legea prin care a fost privatizata Tepro SA, respectiv OUG 97/2003. Aceasta arata ca in termen de 60 de zile de la data la care a fost publicata vanzarea firmei in Monitorul Oficial, reprezentantii statului, in calitate de vanzatori ar fi trebuit sa duca la indeplinire ordinele comune, ale AVAS si Ministerului de Finante, ordine care nu au intrat nici astazi in vigoare. In acest context, AVAS, alaturi de Ministerul de Finante, poate fi considerata cel putin la fel de vinovata de situatia economica de la Mittal Steel SA Iasi.

---

Despre autor: