La finele anului trecut, premierul Tariceanu si ministrul Vladescu au venit in fata Parlamentului pentru a sustine proiectul de buget pentru 2006. De la tribuna Legislativului, cei doi s-au straduit sa ne convinga de necesitatea unui deficit bugetar de 0,5% din PIB pentru anul 2006, astfel incat bugetul de stat sa devina un instrument important de sustinere a procesului de dezinflatie, dar sa asigure si nevoia de investitii publice in economia romaneasca. In numai cateva luni, Guvernul Tariceanu s-a razgandit. In primele sase luni ale anului 2006 guvernantii au rectificat de doua ori bugetul statului si au majorat de cinci ori deficitul bugetar - de la 0,5% la 2,5% din PIB. Dezinflatia si stabilitatea macro-economica nu reprezinta prioritati pe agenda guvernamentala.
Saptamana trecuta, ministrul Vladescu ne anunta ca Executivul condus de premierul Tariceanu intentioneaza sa opereze doua noi rectificari bugetare, in lunile august si, respectiv, octombrie. Totodata, ministrul Finantelor ne asigura ca in nici un caz deficitul bugetar nu va depasi limita de 2,5%, stabilita la ultima rectificare. Pentru 2006, deficitul bugetar era batut in cuie. Numai ca, la finele saptamanii, Ministerul Finantelor a anuntat ca noua rectificare bugetara va aduce cu sine o noua majorare a deficitului bugetar, cu mai mult de 200 milioane de euro. Cat a tinut minunea? In jur de 3 zile.
Cum motiveaza guvernantii aceasta noua majorare a deficitului bugetar? Nevoia de investitii. De fiecare data cand a majorat deficitul bugetar, motivul invocat de Ministerul Finantelor a fost necesitatea suplimentarii investitiilor publice. Care este realitatea? Cheltuielile de capital ale bugetului, adica investitiile realizate cu bani publici, au fost de numai 766 milioane de euro in primul semestru, fata de cele 1,5 miliarde de euro programate. Practic, investitiile din prima jumatate a anului au reprezentat doar un sfert din cele programate pentru tot anul. Cele mai afectate de incompetenta guvernantilor sunt educatia si transporturile, domenii in care investitiile bugetare sunt de maxima urgenta.
In plus, in primele sapte luni ale acestui an, Romania a inregistrat un excedent bugetar deloc imbucurator, de un miliard de euro - 1,1% din PIB. Cu toate acestea, Ministerul Finantelor este dispus sa arunce tot mai multi bani pentru investitii, chiar daca ministerele nu sunt in stare sa cheltuiasca nici sumele care le-au fost alocate pana in prezent. Cum vor reusi aceste institutii sa absoarba surplusul pe care ministrul Vladescu este atat de nerabdator sa il acorde?
Guvernul isi va inghesui, probabil, cheltuielile in ultimele doua luni ale anului, dupa modelul patentat deja in 2005. In plus, daca politica economica actuala va persista, la finele anului 2006 veniturile bugetare totale vor fi mai mici cu 1,8% decat obiectivele guvernamentale. In aceste conditii, deficitul bugetar va exploda, ajungand aproape de 4% din PIB, ceea ce va avea consecinte grave asupra deficitului de cont curent, va determina deprecierea, in continuare, a monedei nationale si incetinirea procesului de scadere a inflatiei.
Devine tot mai evident ca actualul Guvern nu poate sa isi indeplineasca obiectivele de politica bugetara. Ce strategie de guvernare poate sa aiba un Executiv, atunci cand ministrii sai isi schimba pozitia de pe o zi pe alta? Din pacate, balbele si amatorismul guvernantilor afecteaza negativ evolutia economiei nationale. In pofida previziunilor optimiste ale oficialilor de la Palatul Victoria, economia romaneasca se gaseste astazi intr-un moment dificil.
Dar mai bine vorbim de alegeri anticipate, ca doar la asta se pricepe Alianta.