Daca un provincial sau un strain s-ar hotari sa-si petreaca vacanta in Bucuresti, ar putea sa stea cateva zile bune prin muzee; Capitala are suficiente si i-ar putea multumi si pe pasionatii de tehnica, si pe iubitorii de arta. Lipseste un muzeu de arta moderna, dar si o promovare adecvata a celor existente. Cine aterizeaza pentru prima oara in Bucuresti ar putea incepe sa descopere orasul cu zonele care vorbesc despre istoria lui. Curtea Veche, Lipscaniul si, mergand mai departe, Piata Cosbuc, Strada Udriste, zona Parcului Carol sau zona Cotroceni pastreaza vechi cladiri remarcabile sau chiar ""situri muzeificate, dar total neingrijite si prost administrate"", cum remarca Pavel Susara, critic de arta. Edilii Capitalei au interzis masinilor sa circule prin centrul istoric, dar s-au oprit aici. Cladirile din zona nu numai ca n-au fost renovate, dar nimeni nu s-a ocupat de promovarea acestui spatiu, asa cum nimeni nu face publicitate caselor memoriale din Bucuresti. ARTA SI MANAGEMENT. Ca orice Capitala care se respecta, Bucurestiul isi sprijina activitatea de muzeografie pe doi piloni: Muzeul National de Istorie si cel de Arta. Amandoua se afla pe Calea Victoriei, cea mai veche artera a Capitalei. Pentru a vizita toate salile Muzeului de Istorie, trecand de la preistorie prin Evul Mediu si ajungand in perioada contemporana, ai nevoie de pasiune, rabdare si de cel putin o zi libera. Recent s-au facut aici restaurari si reamenajari ale spatiului si s-a recompus discursul exponatelor. Si la Muzeul National de Arta, scos din circuit in 1989, s-au facut renovari si reamenajari; acum se pot vizita galeria de arta veche romaneasca, cea de arta moderna, cea de arta europeana. ""Din pacate, achizitiile acestui muzeu au fost palide, din lipsa banilor, iar muzeele care nu fac achizitii sunt intr-o situatie dificila"", spune Pavel Susara. In urma politicii muzeale din anii a€™50, dar si de mai tarziu, s-a adunat o multime de lucrari cu un coeficient propagandistic enorm. ""Muzeul National de Arta e plin de realism socialist in depozite; tot acolo e un excedent de Grigorescu. In 1910, institutia a cumparat in jur de 200 de lucrari de Grigorescu, mai avand cateva sute deja. In acest moment sta cu un stoc din Grigorescu pe care il conserva, in conditiile in care acest pictor e foarte cautat pe piata nationala."" Muzeul ar putea sa vanda sau sa faca schimb, asa cum procedeaza muzeele din strainatate. ""Am putea da zece Grigoresti pe un Tintoretto, asa am pune si un picior intr-un muzeu din Italia, unde e plin de turisti, iar Grigorescu ar fi altfel vazut."" MAC, NASCUT PREMATUR. Daca Muzeul de Arta, cel de Istorie, de Geologie sau de Stiinte naturale nu ar trebui sa lipseasca dintr-un itinerar bucurestean, o vizita la Muzeul de Arta Contemporana n-ar aduce mare lucru unui turist avizat. Poate doar celor incantati de kitsch-ul si monumentalitatea disproportionata a spatiului unde e plasat acest muzeu - Casa Poporului. ""Solutia Casa Poporului este o aberatie; memoria se activeaza si prin recursul negativ, si asa ne gandim iar la Ceausescu. Pe de alta parte, Muzeul de Arta Contemporana s-a nascut prematur, sub presiunea intereselor politice si muzeografice, dintr-o vanitate ctitoriala. El ar fi trebuit sa apara dupa ce am fi avut un muzeu de arta moderna. Arta contemporana, cu limbajele ei tehnologice, nu poate fi muzeificata."" Muzeul National de Arta are lucrari moderne pe care nu le valorifica; exista expuse cateva tablouri de Baba, Tuculescu, din scoala de pictura de la Baia Mare. Au ramas pe dinafara lucrari de Segal, Brauner, Marcel Iancu, pictori din perioada moderna prea putin cunoscuti. PROMOVARE. Despre muzeele din Bucuresti poti afla de pe internet. Sau de la directia de cultura, dar cati dintre noi s-ar gandii sa mearga la primarie pentru asta. Insa asta presupune sa fii un turist pus in tema; muzeele nu stiu sa se promoveze si sa te traga de mana, invitandu-te sa le treci pragul. ""Aceasta institutie ar trebui sa iasa din cochilie si sa populeze spatiul public; ar trebui, asa ca Muzeul de Arta din Copenhaga, sa ia sarsanaua de tablouri si sa le expuna in birourile de la primarie sau pe culoarele liceelor. Asa, oamenii s-ar obisnui cu obiectele de arta si ar continua sa le caute. Daca oferi manele, oamenii vor asculta manele; daca le oferi «Lumini si umbre», vor sta trei ore sa intre la expozitie, la Muzeul de Arta."" STOCURI
""Muzeul National de Arta e plin de realism socialist in depozite; tot acolo e un excedent de Grigorescu. In 1910, institutia a cumparat in jur de 200 de lucrari de Grigorescu, mai avand cateva sute deja. In acest moment sta cu un stoc din Grigorescu pe care il conserva, in conditiile in care acest pictor e foarte cautat pe piata nationala""
Pavel Susara
critic de arta IDEE
""Muzeul ar trebui sa iasa din cochilie si sa populeze spatiul public; ar trebui, asa ca Muzeul de Arta din Copenhaga, sa ia sarsanaua de tablouri si sa le expuna in birourile de la primarie sau pe culoarele liceelor. Asa, oamenii s-ar obisnui cu obiectele de arta si ar continua sa le caute. Daca oferi manele, oamenii vor asculta manele; daca le oferi «Lumini si umbre», vor sta trei ore sa intre la expozitie, la Muzeul de Arta""
Pavel Susara
critic de arta Spatiile ca exponate
INOVATIE. Muzeul Taranului Roman a obtinut in 1996 trofeul EMYA (European Museum of the Year Award)