Socialismul mascat cu virtuozitate in capitalism s-a reincarnat in sfarsit in liberalism dirijist pe fata

Sa dea Dumnezeu sa creasca dobanzile la europeni si americani, ca deja avem prea multi bani cu care nu stim ce sa facem de cand s-a liberalizat contul de capital. Dar sa nu dea cumva si Allah, caci scumpirea petrolului si gazelor nu ajuta, ci dauneaza la inflatie. Iar Buddha ar face bine sa mai taie din cresterea economica la chinezi, ca altfel nu prea mai avem cum sa ne mai vindem noi forta de munca si sa zicem ca ne cresc exporturile. Ar deveni limpede ca buna ziua ca ni se supraincalzeste economia.
Cam asa trebuie sa se fi rugat demnitarii nostri in urma cu cinci-sase luni, cand stateau pe prispa vilei si tineau in stanga mataniile, iar cu dreapta socoteau cu creionul chimic. Le iesea, oricat invarteau mataniile si cifrele, ca in Romania, unde nu se mai fabrica aproape nimic, e bine sa stai degeaba. Ca intre timp iti creste pretul casei si poti sa spui ca asta-i crestere economica.
Si, cum semidormitau ei mai mult decat se gandeau, ce sa vezi? Rugile le-au fost ascultate. Fratii Kaczynsky, presedinte si premier in Polonia, s-au trezit ca tara le merge prea bine pentru a nu cere niscaiva nationalizari. Premierul socialist Gyurcsány a declarat ca Ungaria n-are cum sa scoata un deficit bugetar mai mic de 8% din PIB. In gradina bulgarului s-a copt, printre rosii si castraveti, o ditamai inflatia de 8% - ca sa nu mai fie tot romanii cei din urma.
Pentru noi, obisnuiti cu o inflatie zburdalnica precum o capra fara iezi, e curata usurare ca se chinuiesc si altii cu cornutele lor. Atunci, nici inflatia noastra nu mai pare atat de mare. Eventual i-am putea aduce si pe vest-europeni la nivelul nostru, daca impingem si mai multi conationali sa migreze la munca in strainatate. Ii romanizam, ca sa nu se mai intrebe carcotasii care-i adevarul: sunt dobanzile lor mici ori inflatia noastra e mare?
Asadar, la cat de multe rele li s-au intamplat caprelor vecinilor, te pomenesti ca, dintr-o data, in Raportul de tara din septembrie, Comisia Europeana va scrie ca suntem buni gospodari, chit ca n-avem nici un merit pentru asta. Casa noastra e tot darapanata, WC-ul - tot in fundul curtii. Dar ministrul Finantelor ne-a asigurat ca va face totul ca nu cumva ungurii sau polonezii sa ajunga la nivelul nostru. A declarat ca reducerea accelerata a inflatiei nu este necesara, iar aderarea la zona euro poate sa mai astepte. N-are decat sa continue sa se roage la Banca Centrala Europeana guvernatorul Isarescu, daca la Fed - banca centrala a Statelor Unite - s-a inchis sezonul. Guvernul va continua sa toarne gaz pe foc.
Exista insa o formula si mai simpla pentru a atinge simultan obiectivele macroeconomice, fara a apela la ajutorul vreunei divinitati. Daca de maine bancile n-ar mai da credite - si ce daca asta e indeletnicirea lor de baza?! - , atunci nu s-ar mai majora nici importurile, nici deficitul extern. Daca toti romanii cu varste intre 15 si 64 de ani ar lucra afara, salariile ar avea in totalitate contrapartida in valuta, deci n-ar mai avea impact inflationist. Iar daca pensionarilor ramasi li s-ar da, printre compensate, si niscaiva cianura, s-ar rezolva si ultima chestiune, cea a Produsului Intern Brut pe cap de locuitor. Fiindca, nu-i asa?, indicatorul asta poate sa creasca atunci cand muncim mai mult si mai bine, dar si atunci cand scade populatia.