Ultimul raport BNR

Guvernatorul Mugur Isarescu a confirmat ca mersul dezinflatiei arata mai bine decat prognozele Bancii Nationale; a evocat trei factori care au facut ca inflatia iulie 2006-iulie 2005 sa coboare la cca 6,2%: un impact inferior (estimarilor) al taxei pe viciu, amanarea unor cresteri de preturi administrate si scaderea preturilor la legume in iulie. De altfel, cifra pe iulie la inflatie, comunicata de INS, a fost mult sub cea estimata in piata (0,11%, fata de 0,6%-0,7%). O curiozitate ar fi ca, in timp ce in mai toate tarile din UE anul agricol se anunta rau, cu implicatii asupra preturilor la alimente (din cauza climei aiurea), la noi declaratiile oficiale suna invers. Ca preturile alimentelor pot urca sau micsora considerabil cifra de inflatie are legatura cu ponderea lor in cosul de baza din consumul romanului; la noi o familie cu venituri mijlocii cheltuieste mai bine de 50% pe alimente, fata de 10%-15% in majoritatea tarilor Uniunii Europene.
Raportul BNR avanseaza o alta prognoza pentru finele anului: 6,1%, cu 0,7% sub cea din raportul precedent. Cred ca se poate termina anul cu o inflatie in jur de 6%, admitand ca nu se vor produce socuri adverse, neprevazute, puternice.
BNR a anuntat si tinte pentru 2007 si 2008: 4% si respectiv, 3,8%. Aici Raportul confirma aluzii facute deja de oficialii Bancii, potrivit carora dezinflatia se va aplatiza in urmatorii doi ani, din varii motive; ma refer la alinierea preturilor administrate (unele cresteri fiind amanate in acest an), efectul Balassa-Ssamuelson (care priveste egalizarea preturilor la bunuri si servicii necomercializabile), posibile deficite bugetare superioare - adaugand si influenta unui posibil an electoral, in 2007. Este de subliniat ca cifrele mentionate trebuie considerate prin prisma practicarii regimului de tintire directa a inflatiei, care implica o marja de fluctuatie. Aceasta marja este in prezent de +/-1%, ceea ce inseamna ca mersul dezinflatiei ar fi in ordine daca, de pilda, 2007 ar consemna o inflatie anuala de 5%, iar anul 2008, putin sub acea cifra. Dar nu este improbabil sa terminam anii mentionati cu cifre intre 5%-5,3% si, respectiv, 4,7%-5%. Se observa ca discutia se poarta cu privire la etajul superior al marjei, cel inferior fiind practic intangibil. Iar probabilitatea sa consemnam si in anii urmatori abateri de la etajul superior al marjei ramane importanta.
Raportul aminteste si factori care pot accentua incertitudini si complica simularile/prognozele Bancii: preturile la bunurile de baza (combustibili in special); anul electoral (daca va fi) si executia bugetara efectiva. Bugetul pe 2006 consemneaza venturi sensibil mai ridicate decat cele prognozate; aici avem un efect al cresterii rapide a PIB-ului (cca 7% in semestrul 1) si o fiscalizare mai extinsa a economiei prin aplicarea cotei unice si alte taxe. Asemenea incasari pot face ca executia sa se termine cu un deficit sub cel rectificat (de 2,5%). Este necesar ca MFP sa anunte din timp intentiile privind executia bugetara, avand in vedere evolutia incasarilor, proiectele investitionale si continutul rectificarilor bugetare din august si octombrie.
Dl. Mugur Isarescu a vorbit si despre PIB-ul potential cu care lucreaza modelele BNR. Este posibil ca cresterea durabila a acestuia sa creasca peste 5,5% (estimarea actuala). Unele date privind productia industriala (in mai si iunie) sunt incurajatoare, dar trebuie sa vedem ce vor spune trimestrele ce vin in acest sens. Dinamici lunare de peste
7%-8% sunt foarte dificil de realizat pe perioade lungi.

---

Despre autor: