Principala problema cu care se confrunta Guvernul Groza era economia, dominata de o inflatie galopanta. Desi comunistii erau majoritari in Executiv, cei care au luat initiativa unui proiect de reforma economica au fost liberalii, prin vocea presedintelui lor, Gheorghe Tatarescu.

Romania anului 1947 pare a nu-si mai reveni: urmarile razboiului erau resimtite de la cancelariile diplomatice - care n-o recunoscusera ca tara invingatoare - pana la buzunarele romanilor, pline cu bani fara valoare.
TATARESCU CONTRAATACA. Guvernul condus de Petru Groza era dominat de comunisti care detineau ministerele-cheie: Industriile, Comertul, Internele, Armata si Justitia. Finantele, in schimb, ramasesera o ""reduta necucerita"", avand in fruntea lor pe liberalul Alexandru Alexandrini. Starea proasta a natiunii se inrautatea din zi in zi, inflatia facuse ca o felie de paine sa coste 120.000 lei. Seceta din 1946 a distrus recolta si a obligat oamenii din zona Moldovei sa ""migreze"" unde vedeau cu ochii, in cautarea unui acoperis si a mancarii. In asemenea conditii, presedintele PNL, - Gheorghe Tatarescu, - care indeplinea si functiile de vicepresedinte al Consiliului de Ministri si ministrul de Externe, - a adresat (24 mai 1947) partenerilor politici din Blocul Partidelor Democratice (BPD) un memoriu prin care evidentia numeroasele disfunctionalitati si nerealizari ale Guvernului Groza. Memoriul, de pilda, arata dezastrul din sectorul economic, unde productia abia atinsese in 1947 pragul de 48% din totalul productiei inregistrate in 1938. In plus, pentru sarcinile impuse de Conventia de Armistitiu (semnata cu URSS la 12 septembrie 1945), statul cheltuia 50% din visteria sa.
SOLUTIA LIBERALA. Pentru iesirea din impas, Tatarescu a propus o serie de masuri. In primul rand introducerea ""relaxarii"" pe plan politic, prin stoparea arestarilor, revizuirea situatiei detinutilor politici, incetarea abuzurilor administrative. In al doilea rand, dupa opinia liberalilor, criza economica prelungita putea fi macar incetinita, daca nu stopata, prin contractarea de catre Romania a unui credit de 600 milioane de dolari, continuarea colaborarii cu capitalurile straine, pregatirea stabilizarii monetare, abolirea rechizitiilor.
RASPUNSUL ""PARTENERILOR"". Dar efectul memoriului a fost invers decat preconizau initiatorii sai. Partenerii comunisti, nemultumiti de ofensiva liberalilor, treptat au actionat in sensul izolarii lor pe scena politica. Dupa publicarea memoriului in presa de dreapta, oficiosul comunist Scinteia a prezentat un comunicat prin care anunta ca documentul fusese discutat in cadrul sedintei Consiliului de Ministri din 13 iunie 1947. Cercetarile ulterioare in arhive nu au gasit, insa, pentru data mentionata nici un proces-verbal al vreunei sedinte de Guvern pe a carei ordine de zi sa se fi aflat si discutarea propunerilor liberale.
""ORIGINALITATEA"" COMUNISTILOR. La trei zile insa dupa comunicatul oficial referitor la memoriul PNL, ""Scanteia"" a prezentat pe larg, preluand o expunere a ministrului Industriilor si Comertului - Gheorghe Gheorghiu-Dej - , lista de propuneri ale PCR-ului ""in vederea imbunatatirii situatiei economice si financiare a tarii"". Propunerile comunistilor erau mai degraba cereri imperative si faceau referire la nevoia impunerii unui control sever pe colectarea de cereale, la productie, la consumul si circulatia de bunuri; promiteau respectarea preturilor si stabilizarea salariilor; se preconiza reducerea cheltuielilor pentru mijloacele materiale ale statului, reducerea cu 30% a personalului bugetar, oprirea subventiilor din bugetul statului catre administratiile locale.
A urmat emiterea, doar pentru cercul restrans al liderilor comunisti, a unui document care cuprindea 28 de puncte, numite si insusite ca ""masuri imediate"" ce trebuiau aplicate pana la oficializarea stabilizarii: asigurarea aprovizionarii cu cereale (10.000 de vagoane de porumb din Orientul Apropiat, alte 30.000 din Argentina), realizarea unei bune campanii de insamantari, ridicarea productiei siderurgice cu pana la 80% in vederea respectarii acordului cu URSS, aprovizionarea cu materii prime a industriei textile, marirea produc-tiei de carbuni, rationalizarea consumului, colectarea si pregatirea impozitarii in natura din mediul rural.
Toate pregatirile au fost facute in secret, dar cu ""ajutorul"" si sub atenta supraveghere a consilierilor sovietici. La 3 iulie 1947, Scinteia ""trambita"" victorios depunerea la Adunarea Deputatilor a proiectului de lege pentru infiintarea Comisiei pentru redresare economica si stabilizare monetara, al carei secretar a fost numit nimeni altul decat directorul ziarului - Miron Constantinescu.

1947 - ROMANIA CERE VALUTA SI PORUMB