Traditia mancarurilor in oale de lut este inca vie. O putem gasi si in satul Havarna, judetul Botosani. Acum cateva zile am fost in satul copilariei mele, in Havarna. Asa cum fac de fiecare data, imi iau o carte si ma retrag in gradina casei pari

Traditia mancarurilor in oale de lut este inca vie.
O putem gasi si in satul Havarna, judetul Botosani.

Acum cateva zile am fost in satul copilariei mele, in Havarna. Asa cum fac de fiecare data, imi iau o carte si ma retrag in gradina casei parintesti. De asta data, Tudor Arghezi a fost cel care mi-a ""tinut"" o ""Pledoarie vegetariana"", in care personajele erau ""capatani de ceapa cu tacalie"", ""tomate care cresc vazand cu ochii, spanzurate de haraci"", castraveti care ""scot capetele prin frunza, chemati in cete"", mararul care ""si-a deschis umbrelele in iarmarocul izmei"" si tot pamantul care este ""o expozitie de te miri cate obiecte evocatoare"" si pline de savoare.
DORINTA INDEPLINITA. Negrul pamantului si verdele plantelor descrise au creat in mintea mea o singura imagine: sarmale in oale de lut. De post. Invelite in cele mai obisnuite si neobisnuite frunze care exista in gradina: de la cele de varza si vita-de-vie, la cele de hrean si fasole. Cum numai vecinele mele stiu sa faca. Asa ca am lasat cartea si am plecat la ele, rugandu-le sa-mi indeplineasca pofta. Si chiar daca a trebuit sa astept pana a doua zi - caci minunile astea se dau seara la cuptor si abia in dimineata urmatoare se desfunda cuptorul si se rastoarna din fabuloasele oale - gustul inconfundabil si inimitabil al sarmalelor in oale de lut a meritat toata osteneala.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.