Oficiali ai MFP au anuntat o posibila tinta de deficit bugetar de 2% in 2007. Daca avem in vedere ca anul ce vine este, foarte probabil, cel al aderarii la Uniunea Europeana tinta mentionata capata semnificatie sporita.
Pentru 2006, tinta de deficit bugetar, dupa a doua rectificare, este de 2,5%, care ar indica o politica bugetara activista in raport de perioada precedenta, cand deficitul a fost de 0,9% din PIB. Prin urmare, fata de tinta din acest an, cea din anul aderarii arata un deficit programat inferior, ceea ce este curios din mai multe motive. Intre acestea din urma se numara obligatia de a contribui la bugetul Uniunii (cca 1% din PIB)
si cofinantarea, fie ea probabil la un nivel scazut (din cauza capacitatii de absorbtie inca limitate) a unor fonduri europene. Ce vreau sa spun este ca, alte conditii neschimbate in structura cheltuielilior guvernamentale, deficitul pentru anul aderarii ar trebui sa fie superior celui din acest an cu cca 1,2-1,5% din PIB, sa ajunga la aproape 4%. Cum poate fi interpretata intentia MFP de a stabili o tinta de deficit de 2% in 2007?
O explicatie ar fi ca oficiali ai Ministerului Finantelor Publice isi dau seama ca deficitul bugetar din acest an are sanse reduse de a fi concretizat daca se respecta angajamentul de a se finanta numai proiecte investitionale serioase. In plus, executia bugetara pe primele sapte luni arata un surplus bugetar de 1,12% din PIB datorita unor incasari bugetare sporite induse de dinamica consumului si cresterea fiscalizarii (prin extinderea aplicarii cotei de 16% si taxe noi). Ca sa se realizeze un deficit de 2,5% pana la finele anului ar insemna ca, cheltuielile nete ale bugetului (cheltuieli minus venituri) sa fie de 3,7% din PIB. Aceasta pare foarte greu de efectuat, chiar daca ministerele de linie au rutina de a da drumul la punga in partea a doua a anului. Situatia descrisa face posibil ca anul 2006 sa se incheie cu un deficit in executie de sub 2%, chiar spre 1% din PIB.
Daca asa stau lucrurile in acest an (cu deficit posibil intre 1% si 2% din PIB) deficitul programat in 2007 este de judecat cu alte repere. Astfel, daca deficitul tinta in 2007 ar fi mai mare decat cel efectiv in 2006, el ar sugera, la prima vedere, o politica bugetara mai activa, prin cheltuieli bugetare mai mari. Daca scadem insa din el contributia la bugetul Uniunii, care implica cheltuieli facute in afara economiei romanesti, cererea agregata interna ar corespunde unui deficit de 1% din PIB - adica aproape de cererea agregata din anul in curs. Concluzia ar fi ca, din punct de vedere al deficitului bugetar, situatia ar fi cvasi-stationara. Dar nu acelasi lucru se poate spune despre nivelul cheltuielilor agregate, care pot fi suplimentate de fonduri UE si alte venituri nefiscale.
Poate fi luat in calcul si un pas anual de ameliorare a incasarilor fiscale, de 0,3-0,4% din PIB, care ar mari nivelul cheltuielilor bugetare fara marirea deficitului. Cu aceste venituri fiscale suplimentare ar putea fi cofinantate proiecte ce folosesc fonduri UE. Unele cheltuieli din acest an ar putea sa nu mai fie in bugetul
din 2007. Dezirabil este ca
modificarile in structura bugetului sa privilegieze investitiile
in bunuri publice.
Bugetul aderarii trebuie sa fie orientat pe proiecte convenite cu Uniunea, care sa insemne dezvoltarea infrastructurii si investitii in educatie. Structura cheltuielilor bugetare conteaza in impulsionarea ofertei interne, in domolirea inflatiei.