Drama copiilor din regiunile bantuite de foamete

Cei mai afectati de seceta din vara anului 1946 au fost copiii din judetele Moldovei. Aflati la varsta dezvoltarii fizice, fie suportau efectele subnutritiei, fie au ramas orfani si in voia sortii. Guvernul a incercat pe cat s-a putut sa-i scoata din zona calamitata, plasandu-i la familii din sudul si vestul tarii, regiuni denumite oficial ""excedentare"".

Primii care au cazut victime foametei din iarna anului 1946-1947 au fost copiii. Inca din luna decembrie 1946, presa facea apeluri disperate catre cetateni sa trimita ajutoare in Moldova pentru a salva vietile acestora.
CENTRE DE ASISTENTA. Iesit din ""febra"" alegerilor, guvernul Groza a intocmit in luna decembrie 1946 un plan de ajutorare a copiilor din zonele infometate. Astfel ca a luat fiinta Comitetul de Ajutorare a Regiunilor afectate de Seceta (CARS), sub conducerea lui Mihail Sadoveanu. Aceasta institutie avea filiale in aproape toate judetele tarii. In regiunile cele mai afectate de seceta, CARS-ul prelua copii de la familiile ramase fara posibilitati sau pe cei ajunsi orfani. Dupa ce se forma un grup insemnat numeric, ei erau trimisi spre regiunile tarii mai putin afectate de foamete, denumite in limbajul epocii ""excedentare"". Cel mai mare ""centru de triere"" se afla la Bucuresti. Aici, copiii erau controlati medical, dupa care era repartizati la CARS-urile din judetele cu posibilitati. Imaginile publicate in presa vremii sunt de-a dreptul socante. Copiii, aflati la varste fragede, abia se mai puteau tine pe picioare, fiind numai ""osul si pielea"". De cele mai multe ori sufereau de boli ale pielii sau digestive.
""SALVATI COPIII TARII!"" CARS-urile nu functionau insa ca niste centre de plasament. Dupa ""trierea"" si asistarea medicala, copiii sositi din Moldova trebuia sa ajunga in grija familiilor cu posibilitati. Astfel ca in presa si in pietele oraselor apareau apeluri disperate ale autoritatilor catre cetateni, care erau rugati sa se ingrijeasca de soarta ""copiilor tarii"", macar pana va trece perioada de foamete. Aceasta situatie se datora si faptului ca saptamanal soseau alte transporturi de copii din Moldova, aglomerand spatiile de cazare.
Un rol important in gestionarea situatiei dificile l-au avut si organizatiile-satelit ale PCR. Apararea Patriotica a actionat cel mai ""energic"", cazand ""loturile"" venite din estul tarii in caminele proprii. La fel de activa a fost si Uniunea Femeilor Democrate din Romania, care organiza colecte de imbracaminte, bani si alimente in acest scop.
DESTRAMARI FAMILIALE. Situatia critica din judetele Moldovei a determinat consumarea unor drame familiale. In numeroase cazuri, la centrele CARS-urilor veneau mame cu copii mici, pe care-i lasau in grija statului, deoarece altfel mureau de foame. In numeroase cazuri, familiile nu s-au mai reintregit, deoarece copiii fusesera infiati de alte familii sau parintii decedasera in acele imprejurari cumplite.
TRANSPORTURI DE SUFLETE. Sub deviza ""Faceti loc in casa voastra unui copil din Moldova"", guvernul a organizat curse speciale de tren pentru a duce copiii infometati in regiunile ""excedentare"". Principalele judete in care au fost mutati acestia erau Dolj, Timis-Torontal si Arad, precum si in Bucuresti. Uneori, numarul celor transportati se ridica la aproximativ 500. Un astfel de ""convoi"" a fost alcatuit la 30 ianuarie 1947 in gara Sfantu Gheorghe (judetul Trei Scaune), cand 450 de copii, unii insotiti de mame ramase vaduve, au plecat spre judetul Arad. Tot la Arad a sosit la 15 martie acelasi an un alt transport cu 201 copii adusi din regiunea infometata a Botosaniului. Uneori au sosit din Moldova sugari cu mamele lor, provocand compasiunea unui intreg oras, cum s-a intamplat la Turnu-Severin, la jumatatea lunii martie. La Bucuresti, copiii moldoveni erau ""intampinati"" in Gara Grivita-Traiaj. ""Centrul de treiere"" se afla pe Strada Vergului, de unde erau repartizati spre judetele ""excedentare"". Multi dintre ei au ramas in Bucuresti, fiind adoptati de familii din Capitala sau de diverse institutii ale statului.
AJUTOARE INTERNATIONALE. Situatia critica a copiilor moldoveni a depasit granitele tarii. Spre deosebire de copiii ucraineni din anii a€™30, pe care Stalin i-a lasat sa moara cu zile, cei romani au putut primi asistenta din afara granitelor. Guvernul suedez a facut numeroase donatii in bani, medicamente si imbracaminte, trimitand chiar si personal specializat ca voluntari de la organizatia ""Salvati copii"". De asemenea, Crucea Rosie elvetiana a trimis personal medical si echipamente pentru asistenta copiilor romani.

GUVERNANTII, LA DATORIE!