Birourile permanente reunite ale Senatului si Camerei Deputatilor au decis joi, 27 iulie 2006, cu majoritate de voturi, ca Radu Timofte, directorul SRI, si Gheorghe Fulga, directorul SIE, raman in functie pana cand Parlamentul, reunit in sedinta comuna, ia act de demisiile lor. Cum era de asteptat, liderii PD - papusile mecanice ale presedintelui - au facut un pas inainte si, dupa ce s-au mai uitat o data spre Vest, de unde, strabatand distantele, trebuia sa le dea semn Ayatolahul aflat pe pamant american, au deschis gura pentru a declara absurda decizia Birourilor permanente. E o atitudine impartasita si de slujitorii prezidentiali cu condeiul, proveniti in mare parte dintre informatorii fostei Securitati. Argumentului cu chichita i se adauga cel deja traditional la Gardienii Revolutiei Portocalii: e o manevra a PSD pentru a-si pastra oamenii la SRI si la SIE. N-are importanta ca, asemenea lui Gheorghe Fulga si Ilie Botos, in batalia pentru al doilea tur al prezidentialelor, Radu Timofte n-a mai fost omul PSD, ci dimpotriva, a contribuit decisiv la lovitura de stat care a dus la rasturnarea scorului din primul tur: activandu-si agentii acoperiti din presa, santajand cu deconspirarea pe fostii informatori, colaborand strans cu televiziunea lui Sorin Ovidiu Vintu si asa-zisa societate civila. N-are importanta nici faptul ca decizia Birourilor permanente a fost votata de toate partidele parlamentare. Exceptie facand, desigur, PD, partid care plateste inca o data slugarnicia fata de Cotroceni cu situarea in afara jocului democratic. Oficiosii Cotrocenilor sustin si vor continua sa sustina ca decizia Birourilor permanente foloseste o chichita pentru a-l impiedica pe Marele Om sa lupte pana la ultima suflare impotriva sistemului ticalosit. Pozitia Coloanei a V-a a lui Traian Basescu in sistemul democratic romanesc ar putea fi impartasita de multi cetateni ai patriei noastre. Obisnuiti cu plecarea lor de la Atelierul de sudura fara sa anunte macar, ba chiar uneori si cu aparat cu tot, romanii politicii de telenovela se vor fi mirat ca dorinta celor doi sefi de servicii secrete de a pleca din post nu poate fi indeplinita din cauza unei chichite.
Nu e insa o simpla chichita. Ceea ce s-a intamplat joi, 20 iulie, la Cotroceni a fost o grava incalcare a procedurilor legale. Pentru a crea perdeaua de fum menita a ascunde adevaratele cauze ale eliberarii si fugii lui Omar Hayssam, Traian Basescu a pus la cale spectacolul de sunet si lumina intitulat Demisia in cor a celor trei sefi de servicii secrete. Ca momentul a vizat nu sanctionarea responsabililor de defectiunea Omar, ci crearea unei fumigene o dovedeste si faptul ca ulterior Virgil Ardeleanu a disparut din sceneta. Chiar daca demisia e un act unilateral, respectarea procedurilor se impune cu necesitate. Radu Timofte si Gheorghe Fulga trebuie sa vina in fata Parlamentului pentru a se explica. Altfel s-ar putea ivi si intari suspiciunea ca demisiile lor au fost urmarea unui santaj din partea lui Traian Basescu. Multi romani nu vor fi constientizat ca ne aflam in fata unui moment de rascruce in politica postdecembrista: 1. Pentru prima data dupa decembrie 1989 asistam la o confruntare fatisa intre Parlament si presedinte. Un conflict care poate fi vazut si ca unul intre clasa politica din Romania si tendintele unui om de a fi un al doilea Ceausescu. Impotriva lui Traian Basescu au votat nu numai PNL, ci si PSD, PRM, UDMR, Partidul Conservator. 2. Pentru prima data dupa alegerile din 2004, tentatia lui Traian Basescu de a nu respecta procedurile, ba mai mult, chiar de a le sfida, a primit o replica zdravana. De rezultatul acestui razboi s-ar putea sa depinda chiar soarta democratiei in Romania postdecembrista.