Omar Hayssam si Zaher Iskandarani sunt in mod cert cei mai cunoscuti cetateni arabi din Romania. Doi oameni de afaceri sirieni asupra carora planeaza extrem de multe suspiciuni. Ambii au fost arestati, dar ambii au reusit sa plece din tara. Unul in mod legal, Zaher Iskandarani, celalalt, Omar Hayssam, in mod ilegal, dar sub privirile autoritatilor. Ambii au in comun faptul ca sunt judecati pentru infractiuni economice. De asemenea, amandoi au in comun faptul ca au parasit Romania cam in aceeasi perioada. Nu sunt insa singurele lucruri.
Acestia au fost acuzati in ultimele zile de faptul ca ar fi agenti acoperiti ai mai multor servicii secrete. Fostul presedinte al statului, Emil Constantinescu, afirma cat se poate de clar acest lucru. Tot el lasa sa se inteleaga ca cei doi sirieni au fost scosi din tara in moduri diferite de o filiera de recuperatori a agentilor acoperiti ai diverselor servicii secrete. Nu doar Emil Constantinescu a vorbit despre aceste doua personaje. Si fostul sef al Politiei Romane, generalul in rezerva Ion Pitulescu, a facut mai multe precizari in ceea ce ii priveste pe cei doi. Acesta a declarat, ultima data chiar in urma cu doua zile, ca Omar Hayssam si Zaher Iskandarani au fost agenti dubli. Ai serviciului secret sirian si al unuia romanesc. Fostul sef al Politiei Romane a mai tinut sa spuna ca acestia isi impartisera practic teritoriul Romaniei. Iskandarani acaparase zona de vest, in special Banatul - de altfel acesta chiar este numit "printul Banatului", iar Omar Hayssam Bucurestiul si zona de est de la Buzau catre Moldova.
Declaratiile celor doi nu sunt deloc departe de adevar. Atat Omar Hayssam, cat si Zaher Iskanadarani au fost acuzati de grave infractiuni economice.
In cele ce urmeaza ZIUA va prezinta mai multe detalii legate de activitatile celor doi. Ziarul nostru va dezvalui cum Omar Hayssam a reusit ani de zile sa spele zeci de milioane de euro fara ca cineva sa se atinga de el. In ceea ce-l priveste pe Zaher, vom dezvalui mai multe episoade din viata si activitatea acestuia si modul in care acesta a reusit sa devina un "print al Banatului". (George TARATA)
Hayssam a spalat zeci de milioane de dolari
O serie de documente interne ale Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor (ONPCSB) intrate in posesia redactiei ZIUA, scot la iveala faptul ca anchetele cu privire la controversatul om de afaceri Omar Hayssam au fost taraganate de autoritati inca din 2002, desi existau indicii serioase privind faptul ca acesta spala bani prin firmele sale. ONPCSB subliniaza in propriile documente faptul ca persoane de prima marime din interiorul Oficiului au incercat sa blocheze cercetarile in cazul Omar Hayssam. Din aceste motive, solicitarile venite de la IGPR si de la PNA, care cereau informatii privind miscari de conturi legate de firmele lui Hayssam si a acolitilor acestuia, au fost plimbate de functionari. Din analizele efectuate, reiese ca extinderea activitatilor infractionale ale lui Hayssam a fost posibila si datorita faptului ca unele lucrari de specialiate solicitate ONPCSB de catre parchete si organe de urmarire penala au fost dosite de fostul sef al Oficiului, Ioan Melinescu, si un director din subordinea acestuia, in scopul obstructionarii actului de justitie. De altfel, pentru dosirea unor astfel de lucrari, fostul presedinte al ONPCSB, Ioan Melinescu, a fost trimis recent in judecata de catre Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dupa ce succesorul sau la conducerea Oficiului, magistratul Iulian Dragomir, a sesizat Parchetul cu trei plangeri penale.
Dimensiunile jafului comis de gruparea lui Hayssam - asa cum reiese din documentele de lucru ale ONPSCB - conduc la concluzia ca sirianul a fost lasat sa dea "tun", dupa "tun" pe piata afacerilor din Romania, prin evaziuni fiscale si operatiuni de spalare de bani in care au fost angrenate zeci de firme si peste o suta de persoane. ZIUA prezinta in continuare radiografia ONPCSB privind afacerile de zeci de milioane de euro, plimbate dintr-o firma intr-alta de gruparea Hayssam in ultimii ani.
Nota de la "Vulpea" dosita de Melinescu
Doua dintre primele lucrari trimise de Inspectoratul General al Politiei Romane (sesizarea S/8779/09.07.2003) si Parchetul National Anticoruptie (S/2156/ 18.02.2004), catre ONPCSB, au vizat activitatea grupului Hayssam. Nucleul identificat de anchetatori ii indica cu precadere pe Gicu Soare, Eugenia Balaban, Mircea Anghel, Laurentiun Neagu, precum si firmele SC Manhattan Entreprises SRL, SC Orex Com SRL, SC Best Wood Nehoiu SRL, SC City Center Trading SRL, SC Agro City Center SRL, SC City Center SRL, SC Manhattan Fashion SRL, SC Rio Bucovina Distribution SRL, SC Best City SRL, SC Florian Haus Prodcom SRL, SC World Hotels SA, SC Bucovina Mineral Waters SRL, SC Ssangyong Motors Romania SRL, SC Sirom Forest SA, SC Expert Cont Audit SRL, SC Exconta FM SRL, SC General Grup SRL si SC Servcont SRL. Anchetatorii au solicitat ONPCSB "initierea unor actiuni de verificare a operatiunilor bancare in conturi proprii si atrase, derulate de aceste societati pentru a stabili relatiile financiare si comerciale in care se interpun". In pofida insistentelor de a primi raspuns, anumiti functionari de prima marime din ONPCSB au dosit cele doua lucrari care periclitau libertatea si afacerile sirianului. Prima data lucrarile au fost trecute in evidenta pasiva, dupa "o analiza superficiala" efectuata de ex-directorul Mircea Popescu din cadrul Oficiului. Catre PNA s-a comunicat doar ca lucrarea procurorilor a fost trecuta in evidenta pasiva prin Decizia Plenului ONPCSB din 11.03.2004. Ulterior, cele doua lucrari au fost reactivate, in prima dintre ele fiind atasata si Nota nr. 00369053 a Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna a Ministerului Administratiei si Internelor. Referitor la nota serviciului secret al MAI, condus de chestorul Virgil Ardelean, zis "Vulpea", "aceasta adresa nu a fost inregistrata la ONPCSB si nici nu a fost luata in lucru datorita fostului presedinte Ioan Melinescu, care si-a neglijat atributiile elementare timp de 16 luni, pana la data de 15.05.2004, cand adresa respectiva a fost inregistrata sub nr. 0014".
Licitatii de piete sub bagheta primarului Padure
Finalizate in cele din urma, dupa descoperirea lucrarilor si darea lor in lucru, investigatiile au scos la lumina faptul ca Omar a reciclat, prin operatiuni suspecte de spalare de bani, suma de 26.000.000 euro. Conform investigatiilor ONPCSB: "Cetateanul roman de origine siriana Hayssam Omar a constituit un grup infractional compus din peste 100 de persoane de origine siriana ori cetateni romani, iar prin intermediul societatilor comerciale pe care le conduce in mod direct ori indirect prin intermediul acestor afaceri interpuse, a desfasurat activitati ilicite ce au avut ca unic scop spalarea fondurilor ilicite provenite din savarsirea de infractiuni. Un moment care poate constitui inceputul activitatii infractionale, il constituie anul 1999, atunci cand Omar Hayssam, prin intermediul SC Florian House Prodcom SRL, a participat la licitatia organizata in mod ilegal de catre primarul George Padure (n.r. - fostul primar independent al Sectorului 1 Bucuresti), pentru modernizarea si administrarea pietelor Amzei si 16 Februarie. Pentru aceste contracte de asociere in participatiune, Consiliul Local al Sectorului 1 a refuzat sa-si dea acordul, considerandu-le ilegale. De asemenea, nici actele aditionale care au urmat acestor contracte, semnate de catre primarul Vasile Gherasim (n.r. - fost primar PSD la Sectorul 1, care l-a succedat pe George Padure), nu au avut acordul Consiliului Local al Sectorului 1, din aceleasi ratiuni si anume ilegalitatea acestora. In prezent, Consiliul Local al Sectorului 1 a introdus la Judecatoria Sectorului 1 (dosarul nr. 16.636/2004) actiune in constatare a nulitatii absolute a contractelor de asociere sus mentionate, ca fiind incheiate cu incalcarea flagranta a legii. Incalcarea flagranta a legii a constat in aceea ca primarul Sectorului 1, George Padure, a dus in asociere bunuri imobile (piete), ce fac parte din domeniul public si care, in conformitate cu prevederile Legii 213/1998 nu puteau fi aduse ca aport la asocierea in participatiune, ci numai obiectul darii in administrare, cesionare sau inchiriere. Un punct de referinta pentru activitatea ilicita a grupului infractional organizat il poate constitui data de 14.08.2000, atunci cand Omar Hayssam a cumparat de la AVAS actiunile SC Foresta Nehoiu SA, contract de vanzare-cumparare care a fost desfiintat, ca urmare a neindeplinirii de catre cesionar a pactului comisoriu inserat in contractul de vanzare-cumparare".
Hotiile
lui Hayssam
Investigatiile ONPCSB au scos la iveala faptul ca firmele lui Omar Hayssam erau campioane la sustragerea de la obligatiile fiscale. SC City Center SRL s-a sustras in anul 2003 la plata taxelor si impozitelor declarate bugetului de stat cu circa 50 miliarde lei vechi (n.r - circa 15 milioane euro). O parte din aceste fonduri ilicite - circa 26 miliarde lei vechi - au fost depuse in numerar de mai multe persoane fizice care au avut drept de administrare a conturilor bancare, restul provenind de la firme care constituiau la randul lor subiectul unor anchete penale.
SC Manhattan Entreprisses SRL, societate controlata indirect de Omar Hayssam, a fost suspectata de spalare de bani, dupa ce s-a depistat ca la nivelul anului 2003 firma a declarat venituri totale de 62,3 miliarde lei vechi. Din analiza conturilor bancare a rezultat insa ca in conturile societatii a intrat in realitate o uriasa suma de peste 887 miliarde de lei, concluzia fiind ca respectiva societate a prejudiciat bugetul de stat, prin sustragerea de la plata taxelor si impozitelor datorate statului, cu suma de 800 miliarde lei vechi.
SC Stanriz Stancuta SRL, societate controlata indirect de Hayssam, a intrat si ea in vizorul autoritatilor, administratorii acesteia fiind urmariti penal pentru fals si evaziune fiscala. SC Florian Haus Prodcom SRL se afla la randul ei intr-o situatie similara.
SC Ssangyong Motors Romania SRL a fost depistata ca nu a declarat ca a avut activitate pe perioada 2002 - 2004. Cu toate acestea, analiza miscarilor bancare releva faptul ca in 2002, din contul acestei firme a fost transferata in contul SC Manhattan Entreprisses SRL suma de 2,4 miliarde lei vechi, concluzia autoritatilor fiind ca prin astfel de mijloace s-au introdus bani in circuitul economic, prin disimularea originii ilicite a acestor fonduri murdare.
Cu privire la SC Bucovina Entreprisses SRL s-a descoperit faptul ca in conturile acestei firme s-au efectuat transferuri suspecte de cinci miliarde de lei vechi, precum si plati in suma de 28 de miliarde lei vechi, existand indicii de spalare a banilor.
SC Rio Bucovina Distributon SRL desi a declarat la nivelul anului 2003 venituri totale de peste 402 miliarde lei, in conturile acestei firme au fost identificate transferuri ce depasesc cu mult respectivele venituri, unele dintre sume fiind directionate catre firme care au facut in trecut obiectul unor cercetari ale Parchetului Inaltei Curti. La SC Best Wood Nehoiu SRL s-a retinut ca societatea "a incasat 42,16 miliarde de lei si 891.394 USD si a efectuat plati in suma de circa 67 miliarde lei si 579.623 USD si 19.000 euro".
"Rostogoliri"
de zeci de milioane de euro
O reciclare importanta de euro a fost depistata pe relatia SC SAM 2000 SRL, SC Hartop Com SRL, SC Ifigenia Impex SRL, SC Ela Net Com Exim SRL, SC Tevcom Import Export SRL, SC Vox Rom International SRL si firma fantoma Palrom SRL, principalul vizat fiind cetateanul sirian Sameer Mosa Ali, care scotea sume importante din conturile SC SAM 2000 SRL deschise la bancile RIB si "Ion Tiriac" in scopul efectuarii de "plati catre persoane fizice".
Alte 7,7 milioane de euro au fost depistate ca fiind "spalate" pe o alta filiera din reteaua Hayssam. Mai precis prin intermediul unei societati off-shore Fastnet Llc Delaware (ai carei proprietari sunt Eduard Suli si Nicolae Gavra), care a incasat 11,8 milioane USD intr-un cont de la o banca din Ungaria, in urma unui transfer electronic din Olanda. O parte din acesti bani au fost varsati ulterior in conturile personale ale lui Eduard Suli, Nicolae Gavra, Radu Voicu Ster, Dumitru Nicolae Parvu, Dan Florian Vasile si Marcel Martin. Din investigatiile efectuate de oficiul de combatere a spalarii a banilor din Ungaria (FIU Ungaria) a reiesit ca primii din cei sase enumerati mai sus sunt implicati "in activitati suspecte de spalare a banilor". Schema de albire a banilor a constat in "inscrierea banilor intr-o prima faza intr-un circuit de constituire/lichidare depozite pentru ca, ulterior, banii sa capete diverse destinatii: achizitionarea de titluri de valoare (4 milioane USD), retrageri de numerar (2,3 milioane USD), transferuri catre societati la care detin calitatea de asociati/administratori/ imputerniciti pe cont (circa 300.000 USD) si imprumuturi acordate unor persoane fizice (...) Totodata au fost efectuate transferuri externe catre societati care apartin aceluiasi grup in suma totala de 2.340.668 euro si 240.621 USD".
Alte elemente de suspiciune au fost retinute in sarcina lui Ioan Vladimir Pop, aflat in atentia FIU Ungaria pentru efectuarea de operatiuni suspecte de spalare de bani. S-a retinut ca desi apar ca asociati sau administratori in firme care inregistreaza pierderi, Ioan Vladimir Pop, Dorel Goia, Sorin Ghite, Florian Vasile Dan, Radu Voicu Ster si Vasile Sabau au efectuat transferuri bancare de zeci de mii de dolari, in total dezacord cu intrarile pe firme. Analiza ONPCSB pe acest caz a concluzionat ca "se poate aprecia ca sunt indicii temeinice de spalare a banilor (circa 9,8 miliarde lei si 71.811 USD, echivalentul a 580.000 euro) de catre Ioan Vladimir Pop prin intermediul conturilor personale deschise la ING si BRD".
Afaceri
cu cherestea
O alta spalare de bani identificata de ONPCSB, in suma de 1.000.000 euro, a avut loc pe relatia SC RAFOR SA Campulung Moldovenesc - SC Laser Impex SRL - SC Iunia Corporation SRL - SC Best Wood SRL (Omar Hayssam). In vara lui 1999, SC RAFOR SA a vandut Fabrica de Cherestea Moldovita unui anume Mihai Nasture, contra sumei de 6,1 miliarde lei, care a revandut-o la randul lui, imediat, catre SC Laser Impex SRL. Cateva zile mai tarziu, fabrica de cherestea a fost vanduta catre SC Iunia Corporation SRL contra 32 miliarde lei vechi, care la randul ei a vandut-o firmei lui Hayssam - SC Best Wood SRL. Analistii ONPCSB au stabilit ca: "Directorul general al SC Best Wood SRL este cetateanul sirian Mohamad Omar, acesta e manager al SC Uno International Exim SRL, societate care are calitatea de actionar majoritar la SC Iapit Divertis SA Bucuresti. SC Iapit Divertis SA are ca obiect de activitate practicarea jocurilor de noroc si il are ca administrator pe Mihai Nasture. SC Best Wood SRL a participat la licitatiile organizate de Directia Silvica Suceava, adjudecand o partida de masa lemnoasa, pe care o exploateaza in prezent, folosind munca la negru, fara a exista contracte de munca incheiate pentru persoanele angajate. Muncitorii sunt platiti din sume de bani primite on-line, intr-un cont deschis pe numele unui fost administrator - cetatean rus de origine siriana Al Khadl Musa Gassan, sume de bani neinregistrate in contabilitate. Tot din aceste fonduri banesti este achizitionat fara acte si material lemnos provenit din furt care, de asemenea, nu figureaza in nici o evidenta contabila (...) Cheresteaua obtinuta prin exploatarea lemnului este expediata fara factura, pe baza de aviz, pretul fiind mult diminuat in acte, micsorandu-se astfel taxele si impozitele datorate statului (...) Faptul ca SC Iunia Corporation SRL a fost dizolvata in 2001, ulterior vanzarii fabricii, cat si a faptului ca nu a depus bilanturi contabile pentru anii 2000 si 2001, demonstreaza ca aceasta a fost infiintata in vederea desfasurarii unor activitati ilicite si, implicit, a spalarii unor importante sume de bani".
Complicii
lui Hayssam
Operatiunile in care au existat suspiciuni privind spalarea de bani au vizat o serie de persoane din familia, anturajul si firmele lui Omar Hayssam. Dupa identificarea persoanelor si a sumelor miscate prin conturile lor, ONPCSB a sesizat Parchetul Inaltei Curti si PNA in legatura cu acest grup, din care a indicat ca fac parte urmatorii: Adela Omar, Mukhles Omar, Mohhamad Omar, Khaled Alshaar, Mohamad Samer Hazan, Tuffa S. Mohammad, Anca Armasi Vartan, Sergiu Dumitru Sorescu, Cristian Sorin Cosac, Dan Mihail Cosac, Gheorghe Popescu, Decebal Baescu, Gheorghe I. Popescu, Vasile Hornea, Dima I. Priceputu, Mircea S. Anghel, Angela Elena Chirita, Nicolae Nasture, Abdul Hussain Saleh, Amjad Nassif, Ion P. Badiu, Dumitru Balescu, Eugenia Balaban, Maria Bogza, Mirela Ciolan, Gheorghe Dermengiu, Ionel Dobre, George Padure, Vasile Gherasim, Niculina Hertiu, Gheorghe Iosif, Mariana Ionica, Florin Lambescu, Radu Lazar, Mihai Lixandroiu, Laurentiu Mirica, Marcela Mirica, Vasilica Musetoiu, Alsamra Mustafa, Mihai Nasture, Petre Decu, Renete Neguta, Riad Altume, Rotaru N. Pompiliu, Mihai Talvan, Vasile Susanu, Dorel George Tapte, Stelian Toma, Mohammad Tuffa, Marian Voicu si altii.
Datele prezentate in acest material, nu constituie decat o radiografie a firmelor, persoanelor din grupul Hayssam si a sumelor rulate prin conturile acestora, conform analizei efectuate de "operatorul de date personale nr. 1180", stabilirea existentei unor infractiuni fiind de competenta procurorilor. (Razvan SAVALIUC)
Printul Banatului, rasfatatul regimului Iliescu
Zaher Iskandarani s-a nascut la 1 ianuarie 1958, in Siria. Ca cei mai multi sirieni, beneficiari ai relatiei de stransa "prietenie" dintre Ceausescu si liderul sirian Hafez al Assad - relatie indusa si serviciilor lor secrete - Zaher Iskandarani a venit in Romania si s-a instalat la Timisoara. Oficial: student, anul I, la cursurile Facultatii de Constructii din Timisoara. Neoficial: traficant si, potrivit unor informatii neconfirmate, om de legatura al serviciilor siriene cu cele sovietice. Ceva din activitatea lui Zaher Iskandarani se pare insa ca a suparat Securitatea romana, astfel ca, in 1981, Militia ii organizeaza sirianului un flagrant, in cursul unei tranzactii. Se confisca pe loc un kilogram de aur si 300.000 de lei, suma considerabila la vremea aceea. Zaher Iskandarani reuseste, cu toate acestea, sa dispara. Cateva luni mai tarziu este surprins insa si arestat in casa Corneliei Pomana, prietena devenita, ulterior, sotia lui Zaher Iskandarani. Dupa o condamnare oficiala de trei ani si patru luni, se spune ca Zaher Iskandarani ar fi parasit Romania. Revine insa rapid in decembrie 1989, la Revolutie, si capata un certificat de luptator, aprobat de Ion Iliescu.
Mecanismul
"in cascada"
Beneficiind de inlesnirile certificatului, Zaher Iskandarani se lanseaza in afaceri. Secondat de fratele sau Maher, pune pe picioare sistemul operatiunilor "in cascada". In 1992, Zaher Iskandarani primeste cetatenia romana, ceea ce nu face decat sa-l avantajeze in raporturile cu statul de drept al lui Iliescu: la drepturi, Zaher Iskandarani era mai roman ca oricine; la obligatii, Zaher Iskandarani se replia prompt: investitor strain. Tot in 1992, firma sa, RAMI, figura pe primul loc in topul societatilor comerciale timisorene. Prin 1994-1995, o serie de firme - avandu-l patron pe Zaher Iskandarani - gravitau in jurul navei amiral RAMI, cu nume dintre cele mai stranii: Bloody Fox (Vulpea sangeroasa), Kiss and Kill (Saruta si ucide), Black Baron (Baronul negru) etc. In Timisoara insa, ca si rapoartele lui "L'Observatoire Geopolitique des Drogues", Zaher Iskandarani era mai cunoscut sub porecla "Printul Banatului". Reteaua comerciala a lui Zaher Iskandarani, demarata cu un capital subscris de 100 de milioane de lei (RAMI cu doar 28 de milioane), atingea, curand, performante impresionante, observate de Garda Financiara si Inspectoratul General al Politiei.
Astfel, numai intre martie 1994 si aprilie 1995, firmele lui Zaher Iskandarani au introdus in Romania 209 transporturi de tigari si cafea, insumand 294.000 de baxuri si 575 tone de cafea. Toate aduse din Belgia si Elvetia cu documente, de regula, false. Beneficiind insa de inalte protectii si complicitati, luptatorul siriano-roman de la Revolutie devenise o persoana intangibila la Timisoara, cel putin atata timp cat cotiza acolo unde trebuia. Ca de pilda, cu ocazia Forumului Crans Montana de la Bucuresti, din aprilie 1994, cand "Printul Banatului" s-a numarat printre sponsorii oficiali ai manifestarii, orchestrate din umbra de abilul Viorel Hrebenciuc. Omul care il introdusese si pe palestinianul Kamel Kader in mediul prezidential de la Palatul Cotroceni ori in cel guvernamental de la Palatul Victoria, in calitate de consilier. In cursul unei descinderi a politiei la domiciliul unuia dintre partenerii lui Zaher Iskandarani s-au descoperit sigilii false romanesti, bulgaresti si maghiare, ba chiar si o stampila a MAE.
Filiera "Ram"
Mecanismul "in cascada" pus la punct de Zaher Iskandarani, de contrabanda economica cu tigari si cafea, transpare cel mai bine din foiletarea Dosarelor 4945/95 si 4946/95 ale Tribunalului Judetean Timis. Firma My San SRL - avandu-i ca asociati pe Zaher Iskandarani si Cornelia Pomana - a derulat un import de tigari Bastos, Assos si LM de la firma cipriota Ram Trade LTD, pe baza contractului cu numarul 327/1993, la un pret de achizitie greu de imaginat: 8.25 USD baxul, fata de circa 60.00 USD, practicat pe piata internationala. Ordinul Circulara 13/1994 al Directiei Generale a Vamilor si Ordonanta 26 impuneau majorarea taxelor vamale conform preturilor internationale. Abilul Zaher Iskandarani, utilizand contractul din 1993 incheiat cu partenerul sau cipriot de la Ram Trade, a contestat insa in instanta, solicitand recalcularea taxelor vamale. Si, coincidenta, de fiecare data romano-sirianul a castigat, invocandu-se fie caracterul abuziv al ordonantelor, fie virtutea libertatii contractuale.
Afacerile lui Zaher Iskandarani si ale oamenilor sai - Mujea Marcelini, Jabri Tabrizzi si Abdul Lazkani - mergeau struna cand, in 1995, filmul afacerilor "in cascada" s-a rupt brusc. Se apropiau alegerile din 1996. Anul preelectoral 1995 impunea unora sa stranga bani negri pentru zile albe.
Asa se face ca, prin mai 1995, doi politisti romani sosesc subit in Cipru, dornici sa-l intalneasca pe partenerul cipriot al revolutionarului "Print al Banatului". La Camera de Comert a Ciprului, prima surpriza: nu exista nici o firma inregistrata sub numele Ram Trade Company, ci doar una Rami Trade Company, inregistrata sub numarul 54146 din anul 1993.
A doua surpriza: firma cipriota ii avea ca patroni chiar pe Zaher Iskandarani (cu 900 de actiuni) si pe Cornelia Pomana (cu 100 de actiuni).
A treia surpriza: firma cipriota nici macar nu avea ca obiect al afacerilor sale comertul cu cafea si tigari.
Pe scurt: romano-sirianul Zaher Iskandarani importa tigari si cafea de la partenerul cipriot Zaher Iskandarani. Afaceri derulate "in cascada", intre o firma-fantoma si una inregistrata in Romania, contravenind astfel principiului libertatii contractuale, prevazute de Codul Comercial si Codul Penal.
De fapt, Zaher Iskandarani aranjase in Cipru un adevarat paienjenis de firme care, chipurile, derulau afaceri cu My San SRL si Ram Trade din Romania, in calitate de exportatori. Asa cum parea sa fie si cazul firmelor cipriote ETS Andreas Kallis ori Silver Coast Resources. Cel putin, conform documentelor celor doua firme din Timisoara ale lui Zaher Iskandarani (My San si Ram). Tranzactii despre care, insa, firmele din Cipru - partenerele lui Zaher Iskandarani - habar n-aveau: in plus, nu-si cunosteau antetul, iar semnaturile erau falsificate.
Politistii din Romania au mai descoperit ca tranzactiile din Cipru figurau pe numele firmei-fantoma Ram Trade Company, cu conturile deschise la Bank of Cyprus.
Pentru a pune in acord documentele cu situatia de fapt, Zaher Iskandarani a incercat - mai intai in Cipru, la Camera de Comert - sa metamorfozeze pe Rami, firma ce figura in registru, in Ram, dar fara succes. A reusit insa in Romania, unde Zaher Iskandarani a sustinut, prin avocat, ca in sentintele prin care fusese scutit de taxele vamale se strecurase o eroare: in loc de Rami Trade Company LTD se trecuse Ram. Lipsea, vezi Doamne, o litera. Ca dovada, s-a prezentat completului de judecata un certificat de inmatriculare al firmei Rami, cu motivatia ca greseala apartinea partenerului cipriot. Cine era cipriotul nu s-a mai amintit in instanta.
In depozitele firmelor lui Zaher Iskandarani, Garda Financiara a descoperit tigari, fara acte legale, in valoare de 70 miliarde de lei. A fost identificat si sistemul prin care Zaher Iskandarani le aducea in tara: importa tigarile din Elvetia si le vamuia in Ungaria; dupa aceea le introducea in Romania cu acte false. Prin acest sistem, Zaher Iskandarani pagubise statul roman cu zece milioane USD.
La Constanta, rivalii lui Zaher Iskandarani utilizau o alta metoda: tigarile erau considerate depreciate, se intocmea un raport ca au fost arse; apoi, tigarile depreciate erau vandute cu acte false. Cam 50% din tigarile de pe piata romaneasca erau introduse, in acei ani, dupa schema Zaher Iskandarani.
Fumati radioactiv?
Pe 5 octombrie 1995, puntile prieteniei construite intre Zaher Iskandarani si regimul Iliescu par sa se rupa, iar "Printul Banatului" este arestat. In acel moment, Zaher Iskandarani achizitionase, printr-o donatie, la Sacalaz, un teren apartinand catorva beneficiari ai Legii 18, pe care construise o fabrica, unde urma sa produca tigari. Afacerea putea deveni extrem de rentabila, datorita unui alt mic detaliu: provenienta tutunului importat.
Potrivit dezvaluirilor lui Jabri Tabrizzi, patronul firmelor timisorene Dallas si AJT, fost partener de afaceri al lui Zaher Iskandarani, mafia internationala a tigarilor pusese in circulatie, dupa 1986, tutun din Ucraina si Rusia, al carui pret extrem de scazut se datora accidentului de la Cernobal. Altfel spus: tutunul era iradiat! De aceea tutunul ucrainean sau rusesc se comercializa la un pret mult mai scazut decat cel practicat pe piata internationala. Conform informatiilor lui Jabri Tabrizzi, tigaretele ieftine tip LM (fabricate in Cipru sau Elvetia) ori tip BOND (de fabricatie braziliana) soseau la Timisoara pentru firmele lui Zaher Iskandarani, Marcelini si Lazkani. Despre stocurile de tutun iradiat din Ucraina si Rusia au mai circulat informatii. Nimeni, se pare, n-a avut insa interesul sa treaca la investigatii oficiale de laborator. "Printul Banatului" a fost favorizat de regimul Iliescu si atunci cand i s-a acordat dreptul sa imbutelieze apa plata din Valea Cernei. In schimb, investitorilor occidentali li s-a comunicat ca era vorba de apa strategica.
Interesant este ca, dupa ce prietenia la toarta a lui Zaher Iskandarani cu autoritatile regimului Iliescu s-a rupt, in anul preelectoral 1995, un asociat l-a actionat in judecata pe sirian, la fel de subit. Asociatul - nimeni altul decat Radu Tinu, fostul adjunct al Inspectoratului de Securitate Timisoara pana in decembrie 1989 - asociat cu sirianul la firma Tival SRL, l-a dat in judecata pe Zaher Iskandarani pentru recuperarea a 246.000 USD, contravaloarea a 1200 tone de motorina, livrate de S.C. Import-Export S.A. Bucuresti. Profitand de relatiile si protectiile inalte pe care le-a avut sub regimul Iliescu - cel putin pana in anul preelectoral 1995 - Zaher Iskandarani, prin sistemul "in cascada", a reusit sa adune sume mari in valuta, pe care le-a transferat imediat la Bank of Cyprus, utilizand documente false. Anvergura "cascadelor" lui Zaher Iskandarani a sfarsit prin a starni suspiciunile Uniunii Europene, care a inceput sa-i investigheze afacerile transfrontaliere. In Romania, cazul sirianului si sistemului sau de "cascade" a fost dezvaluit in mass-media, in primul rand de ziarul "Timisoara", fara de care sirianul ar fi ramas, probabil, in umbra.
"Tigareta 0" ramane in analele economiei subterane romanesti legata de numele "Printului Banatului", Zaher Iskandarani, un sponsor al regimului Iliescu. Cel putin, pana in anul preelectoral 1995.
Tigareta 1
a fost provocata
de Tigareta 0
Intre "Tigareta 0" si "Tigareta 1" exista o stransa conexiune. "Tigareta 1" n-ar fi existat, daca baxurile intrate pe aceasta filiera in Romania n-ar fi ajuns la o apriga concurenta cu baxurile intrate pe filiera "Tigareta 0". Concurenta contrabandistilor, implicati in cele doua filiere, a generat insa - si acesta este aspectul poate cel mai interesant - o confruntare intre protectorii celor doua filiere de contrabanda, plasati in sferele cele mai inalte ale puterii regimului Iliescu. "Tigareta 1" a avut la baza contractul dintre fratii Elias (Elie) si Michael (Mike) Nassar si El Ghadban Wael - libanezi asociati la firma Ema Trading - cu Romtehnica, intreprinderea de comert exterior a Ministerului Apararii Nationale (MApN.). Din aprilie 1991, devenita regie autonoma, controlata, insa, de aceiasi stapani. Contractul libanezilor cu Romtehnica prevedea o vanzare de arme si de munitie pentru infanterie si artilerie, specifice fostului Tratat de la Varsovia. La inceput, fratii Nassar au platit armamentul in dolari. Apoi s-a convenit ca plata sa se faca in lei si dolari. Platile s-au efectuat prin transfer bancar, dar, la un moment dat, s-au stopat, deoarece bancile nu cunosteau provenienta valutei. Altfel spus, vanzarea de armament dintre Romtehnica si Ema Trading avea caracter confidential. Dat fiind blocajul de transfer in banci, libanezii si romanii au convenit asupra altei forme de compensare: plata cash.
In februarie 1993, fratii Nassar si Wael au achitat cash 990.000 USD regiei Romtehnica. Fiindca BRCE (Bancorex) nu a vrut sa primeasca banii, ministrul Apararii, generalul Nicolae Spiroiu, l-a anuntat pe premierul Vacaroiu, care - intr-o sedinta de guvern - a luat decizia ca BRCE sa accepte, totusi, depunerea banilor.
Ulterior, fratii Nassar si regia Romtehnica au convenit asupra altei modalitati de plata a armamentului: in locul ultimei transe din bani, libanezii urmau sa livreze baxuri cu tigari. Baxurile libanezilor au fost puse la pastrare, in depozitele militare Clinceni si Calea Plevnei, urmand ca ele sa fie comercializate prin magazinele regiei Romtehnica.
De fapt, istoria operatiunii "Tigareta 1" a inceput la Beirut. Un cunoscut traficant de arme libanez s-a adresat Ambasadei romane din Liban, solicitand un mijlocitor pentru contactarea unui furnizor roman de arme. Atasatul militar al ambasadei a informat "Directia Informativa a Armatei" (D.I.A.) care a transmis cererea regiei Romtehnica. Doi libanezi, Michael (Mike) si Elias (Elie) Nassar au inceput exportul de armament din Romania, in numele traficantului din Beirut, pe baza contractului cu Romtehnica.
O prima observatie: fratii Nassar au fost agreati, intre altele, deoarece avusesera si anterior anumite contacte cu autoritatile romane (Elie vorbea destul de bine romaneste).
In acelasi timp, libanezii aveau conexiuni si cu alte servicii secrete (MOSSAD si GRU). In momentul cand platile au inceput sa se faca in baxuri cu tigari, iar acestea sa fie comercializate pe piata romaneasca, a aparut conflictul de interese cu celelalte filiere de traficanti, infiltrati anterior in Romania.
Mike si Elie Nassar au penetrat piata romaneasca a tigarilor dupa ce obtinusera in prealabil, de la Londra, monopolul marcilor KENT, LUCKY STRIKE, PALL MALL si VICEROY. Desfacerea tigarilor cu marcile mentionate ale fratilor Nassar a ajuns sa concureze marcile al caror monopol ii apartinea "Printului Banatului", luptatorului revolutionar al domnului Iliescu, celebrului Zaher Iskandarani, precum si asociatului acestuia, Michel Makhoul: marcile CAMEL si MONTE CARLO. Daca fratii Nassar se bucurau de protectia structurilor informative ale M.Ap.N., Zaher Iskandarani avea protectori din sferele politicii inalte ale regimului Iliescu, protectori dezvaluiti de Mike Nassar intr-o inregistrare inedita, asupra careia vom reveni. Conflictul dintre traficantii de tigarete s-a transformat, astfel, intr-un conflict intre protectorii celor doua retele, situati chiar in nomenclatura regimului Iliescu. Pana in momentul lansarii fratilor Nassar pe piata romaneasca a tigaretelor, retelele de traficanti stabilisera o intelegere si isi delimitasera riguros teritoriul. Atat la marcile de tigari, cat si pe zone de desfacere. Potrivit lui Mike Nassar, importul de tigari din Romania se ridica, in 1993, la un volum de 30-40 de milioane de dolari pe luna. Cand fratii Nassar au intrat pe piata romaneasca a tigaretelor, totul era, asadar, bine delimitat intre traficanti. Astfel ca libanezii stricau regulile jocului. Al unui joc extrem de profitabil si pentru traficanti, dar si pentru inaltii protectori ai acestora. Care le-au sarit, imediat, in ajutor. Asa a aparut scandalul "Tigareta 1", care a inflamat mass-media romaneasca o bucata buna de timp.
Dom' profesor, Mike
si translatorul
Potrivit dezvaluirilor lui Mike Nassar, intr-o inregistrare a unei convorbiri cu Virgil Magureanu rezulta ca reteaua lui Zaher Iskandarani si Michel Makhoul ar fi fost sub protectia lui Florin Georgescu, ministrul de Finante, George Danielescu, fost presedinte BRCE precum si a unor personaje importante din Directia Generala a Vamilor si Garda Financiara (care, evident, au contestat vehement acuzatiile libanezului). Se pare ca flagrantul si demantelarea retelei fratilor Nassar s-ar fi facut in urma discutiei ministrului de Finante, Florin Georgescu, care a protestat pe langa ministrul Apararii, generalul Nicolae Spiroiu, deoarece Florin Georgescu fusese informat ca intr-un depozit din Bucuresti al Armatei se aflau dosite tigari KENT de contrabanda. Cei doi ministri au descins intr-unul din depozitele militare, unde au gasit baxurile KENT ale fratilor Nassar.
In urma descinderii a izbucnit scandalul "Tigareta 1". Mai marii armatei si potentatii politici au scapat, bineinteles, cu fata curata. In fata instantei au comparut doar oamenii din esalonul doi al afacerii: generalul maior Valeriu Ursu (directorul general al regiei Romtehnica), colonelul (r) Teodor Balan, colonelul (r) Ion Pantece si maistrul militar Ion Mandruta. Condamnati, cu suspendare.
Faptul ca la comanda armatei se gasea generalul Nicolae Spiroiu - un agreat, pe atunci, al PDSR - iar generalul-maior Florentin Popa de la "Directia de inzestrare a Armatei" (implicat in afacerea "Motorola" si a achizitionarii unor tancuri rusesti, depasite, la presuri umflate) se afla si el in gratiile regimului Iliescu, a facut ca afacerea "Tigareta 1" sa fie repede musamalizata. Generalul Florentin Popa a declarat ca nici macar n-a avut habar despre intelegerile cu firma Ema Trading sau de inchirierea depozitelor Armatei. Cu toate ca nu stia nimic, acelasi general Florentin Popa stia totusi ca, in cadrul contractului de vanzare a armamentului dintre Ema Trading si regia Romtehnica, partea libaneza primise materialul militar cu aprobarea ministrului Spiroiu. Ce declara insa acesta? Ei bine, generalul Nicolae Spiroiu sustinea: "Eu stiu ca relatia cu Mike Nassar - pe care nu l-am cunoscut personal - desfasurata prin Romtehnica, a fost legala, corecta si profitabila, sub toate aspectele, pentru statul roman (...) Conducerea intreprinderii i-a inchiriat, legal si de buna-credinta, cateva spatii disponibile, din patrimoniu propriu, nu al armatei".
Un lucru este sigur, din tot ceea ce a declarat generalul Spiroiu: ca afacerea a fost profitabila. Pentru cine? Aflam din inregistrarea inedita, amintita anterior, a convorbirii lui Mike Nassar cu Virgil Magureanu, directorul de atunci al SRI, in prezenta translatorului, colonelul Dragos Caraiman. Inregistrarea a fost facuta intr-o vila din Poiana Brasov, la sfarsitul anului 1993, si poate dovedi marile complicitati dintre retelele de traficanti si unele personaje importante ale regimului Iliescu, caci in inregistrare se fac referiri frecvente la Florin Georgescu, George Danielescu, Mihai Stefan, Mihai Panzariu, Petre Adrian etc. Astfel Mike Nassar ii explica, la un moment dat, lui DOM' PROFESOR:
"Pana acum, jocurile astea se faceau la nivele mai mici, si nu era protectie, dar acum se joaca la nivel inalt, de asemenea nu am probe. Danielescu l-a protejat intotdeauna pe Petre si asta este... pentru dolari (...) Acum, Georgescu protejeaza foarte puternic pe acesti oameni. Daca mergi sa faci vama pentru KENT platesti 120 de dolari pe bax. La fel si pentru CAMEL. Pe piata, CAMEL si KENT sunt insa in competitie. Acum, CAMEL protect de Mihai Stefan si ei facut special aprobare pentru CAMEL la 70 de dolari. Si aceia platit numai 36 de dolari. Unde diferenta".
Mike Nassar sustinea ca, pentru protectia pe care i-o oferea armata, el platise 1,3 milioane USD. Plus alti 500.000 USD unui anume ofiter superior pe nume RUS. Obiectivul principal al discutiei lui Mike Nassar cu Virgil Magureanu il constituia negocierea eliberarii fratelui libanezului, Elie, arestat. Dupa ce Mike a platit o cautiune de trei milioane USD, Elie a fost pus in libertate. Mass-media au sustinut insa ca eliberarea lui Elie Nassar se facuse la interventia oculta a directorului SRI. Bineinteles, "DOM' PROFESOR" a negat.
Totusi, un cotidian a mentionat - in urma unor investigatii - ca un general (D), fost apropiat al lui Magureanu, sustinea ca, in timp ce "Afacerea tigareta 1" aparea pe prima pagina a presei, Virgil Magureanu l-ar fi intrebat daca n-ar fi bine ca SRI sa ia de la Mike Nassar un milion de dolari, pentru a i se facilita eliberarea fratelui.
Fostul ministru al Apararii, generalul Nicolae Spiroiu, a fost insa mult mai transant, afirmand ca, din cate stie, Elie Nassar ar fi fost eliberat la interventia directa a lui Virgil Magureanu.
Epilogul? Fratii Nassar si-au mutat cuibul la Moscova unde, sub protectia mai vechilor lor prieteni din serviciile secrete sovietice, apoi ruse, isi continua linistiti traficul de arme si tigari. Alti doi traficanti, Michel Makhoul si Victor Issa, si-au mutat si ei afacerile de contrabanda cu tigari la Kiev, in Ucraina. (Vladimir ALEXE)