""Destinul meu? Un destin sinistru"" Este unul dintre cei mai prolifici regizori de teatru la ora actuala. In 2002 i s-a acordat din partea UNITER-ului premiul pentru intreaga activitate. Alexandru Tocilescu implineste astazi 60 de ani. ""Sunt in vacanta, la 2 Mai. Stau pe terasa, citesc o carte de PG Woodhouse si ascult ultimul disc al lui Santana. Tocmai ma bucuram acum vreo doua zile ca aveam in minte un gol absolut si ca reuseam sa ma relaxez, ceea ce pentru foarte multa lume este o problema. Eu reusesc sa ma relaxez foarte bine uneori, sa-mi scot din cap orice fel de problema, sa ma linistesc pentru ca am muncit foarte mult stagiunea trecuta si am foarte mult de lucru stagiunea care vine. Cea mai mare realizare de anul acesta a fost pentru mine opera bufa «Elisaveta Bam». Este un spectacol pentru care am muncit foarte mult, si eu, si interpretii. L-am facut la Bulandra, cu orchestra, cu cor, cu cei sase actori care interpreteaza rolurile, un spectacol foarte laborios. Este pentru prima data cand un teatru monteaza o opera, deci nu un spectacol de teatru muzical, cum sunt musicalurile obisnuite, ci o opera mica, special creata pentru textul respectiv in Romania. E o premiera mondiala, intr-un fel, pentru ca textul acesta nu a fost niciodata jucat sub forma de opera. Si ca punere in scena este o premiera absoluta. In toamna, urmeaza sa fac o piesa a lui Valentin Nicolau, la Teatrul de Comedie, care, deocamdata, se numeste «Vecinii nostri de pat», dar cred ca ii vom schimba titlul si ii vom spune simplu «Patul», pentru ca patul devine un personaj important in piesa. Joaca George Mihaita, George Ivascu, Mariana Danescu, Florin Dobrovici. Am facut si o auditie pentru rolul unei prostituate, in care am retinut doua fete care au terminat la clasa lui Florin Zamfirescu. Una din treburile noastre, ale regizorilor, este sa incercam sa aducem mereu figuri noi, persoane interesante, actori tineri, sa-i lansam. Asta nu e o meserie singuratica, trebuie sa ajuti omenii sa se afirme, sa arate ce pot, sa misti intr-un fel piata de teatru. Nu prea am avut esecuri si intotdeauna spectacolul pe care il prezint ma face sa simt o frica ingrozitoare ca nu cumva acela sa fie escul de care m-am temut toata viata. E o spaima permanenta. De fapt, incertitudinea este una din chestiile cele mai sanatoase in aceasta meserie. In momentul in care pleci la sigur s-ar putea sa gresesti. De curand, am gasit un roman care mi-a sugerat ideea de film, mai mult decat tot ce citisem pana acum. Este vorba de «Pupa russa» a lui Gheorghe Craciun si sunt in discutii cu un domn, Mihai Ignat, din Brasov, care pregateste un scenariu. Destinul meu? Un destin sinistru, pentru ca de douazeci de ani sunt impiedicat de o boala sa-mi traiesc viata asa cum mi-as dori si nu-mi ramane altceva decat sa fac ceva ca sa uit si sa scap din aceasta poveste. Ce-mi doresc de la anul ce vine? Sa nu fie ultimul."" CONVINGERE
""Una din treburile noastre, ale regizorilor, este sa incercam sa aducem mereu figuri noi, pesoane interesante, actori tineri, sa-i lansam. Asta nu e o meserie singuratica, trebuie sa ajuti omenii sa se afirme, sa arate ce pot, sa misti intr-un fel piata de teatru"" - Alexandru Tocilescu, regizor