De la informatorii securitatii la dezinformatorii democratiei

""Nu mi-am rugat niciodata cititorii. O fac acum, pentru prima si ultima oara. Mergeti la vot si trimiteti PSD-ul in opozitie! De acolo, istoria il va trimite in lada ei cu vechituri. Viata merita sa aiba alta culoare!"" In urma cu un an citam aceste fraze in unul din editorialele mele. Ele fac parte dintr-un articol publicat in noiembrie 2004 de Evenimentul Zilei si semnat de Carol Sebastian.
Ma intrebam atunci ce ar fi putut face ca un ziarist ca sa isi incalce statutul deontologic, independenta, fie ea si marcata de apropierea omeneasca fata de o ideologie sau alta. Pentru ca, in fond, nu de lupta cu o ideologie era vorba in textul respectiv. Ajungeam la concluzia ca cel care scrie asa ceva devine automat un girant moral al noii guvernari oranj, o parte a ei, cu toate responsabilitatile de rigoare.
Evenimentele petrecute in ultimele zile demonstreaza ca lucrurile sunt mai profunde si mai hidoase, mai perverse si mai pline de semnificatii. Cel care se erija intr-un far moral al natiunii isi turna colegii de facultate la Securitate, cu putini ani inainte de 1989. Circumstantele care l-au condus la acest gest merita judecate cu grija si Carol Sebastian nu trebuie demonizat. Multi au trecut, probabil, prin astfel de experiente. Adevarata problema morala incepe, din punctul meu de vedere, dupa 1990.
Am aflat acum de existenta ""domnului Max"", pentru ca exista o initiativa care l-a fortat sa vorbeasca. Dar vreme de 16 ani Carol Sebastian a tacut malc. Si intelectuali ca Paleologu, si fete bisericesti, si oameni fara o notorietate anume
si-au marturisit colaborarile cu Securitatea, cate au fost, cum au fost. Ziaristul nostru, nu. Poate si fiindca nu a avut timp. Era prea preocupat sa ofere lectii de morala altora. Sa ridice piatra pentru a arunca cu ea.
Carol Sebastian face parte dintr-o categorie de ziaristi si comentatori politici care nu se axeaza pe analiza tehnica, economica, financiara sau juridica a realitatii. Ei actioneaza aparent numai in baza unor repere de moralitate. Textul citat mai sus are patetismul unei afurisenii in toata regula; nu aflam ca oferta PSD e proasta sau ca programul propus de ceilalti e mai bun. De fapt, PSD nici nu avea voie sa aiba program pentru ca nu merita sa mai existe, iar Alianta DA nici nu avea nevoie de program pentru ca trebuia sa ajunga la guvernare si punct. Pentru acesti oameni, lumea politica se imparte in buni si rai, in curati din principiu si murdari din oficiu. Ei tin in mana ""axa raului"" si masoara cu ea. Citind asemenea teze, romanii nu afla nimic, nu se orienteaza, nu capata o viziune. Capata numai teama, ura, frica si un eventual atasament instinctiv fata de primul reper vopsit in culori tipatoare pe care il vad.
Nimeni nu poate interzice o asemenea abordare, oricat de pagubitoare ar fi ea pentru spiritul in care au loc dezbaterile in Romania. Desigur, toate despre trecut. Dar, mai ales in acest caz, chirurgul moral trebuie sa se dezinfecteze inainte de a trece la operatie. Primul articol semnat de Carol Sebastian dupa 1990 trebuia scris despre el insusi. Asa ar fi devenit posibile urmatoarele, iar statura lui morala chiar ar fi avut de castigat. Din pacate, dupa 1989, multi informatori ai Securitatii au devenit, implicit, dezinformatorii democratiei. Altii au ramas in zona gri, consumandu-si destinul.
Mareata contradictie dintre trecutul si prezentul acestui om l-a facut perfect santajabil. Nu pot insa sa nu ma gandesc ca patosul cu care dadea indicatii electorale explicite in 2004 ar fi putut fi dirijat. Altfel spus, ca parti din fosta Securitate, cu grupurile lor de interese bine asezate, doreau ca PSD sa plece de la guvernare cu orice pret. Nu din motive morale, evident. Eram poate prea aproape de Uniunea Europeana?

---

Despre autor: